1 Câţiva bărbaţi veniţi din Iudeea îi învăţau pe fraţi astfel: „Dacă nu sunteţi circumcişi după obiceiul lui Moise, nu puteţi fi salvaţi“. 2 Paul şi Barnaba au avut o mare controversă şi o discuţie aprinsă cu ei. Fraţii au decis ca Paul, Barnaba şi câţiva dintre ei să se ducă la Ierusalem, la apostoli şi la prezbiteri, cu privire la această chestiune.
3 Trimişi deci de Adunare, ei au traversat Fenicia şi Samaria povestind convertirea neevreilor şi au produs o mare bucurie tuturor fraţilor. 4 Ajunşi la Ierusalem, au fost primiţi de Adunare, apostoli şi prezbiteri, şi au relatat tot ce făcuse Dumnezeu cu ei.
5 Atunci câţiva credincioşi proveniţi din partidul fariseilor s-au ridicat şi au spus că trebuia să-i circumcidă pe neevrei şi să li se ordone să respecte Legea lui Moise. 6 Apostolii şi prezbiterii s-au reunit ca să examineze această chestiune.
7 A avut loc o discuţie lungă. Petru s-a ridicat şi le-a zis: „Fraţilor, voi ştiţi că, din primele zile, Dumnezeu a făcut o alegere între voi: El a decis ca neevreii să audă din gura mea Cuvântul evangheliei şi să creadă. 8 Iar Dumnezeu, care cunoaşte inimile, a depus mărturie pentru ei dându-le Spiritul Sfânt la fel ca şi nouă. 9 El n-a făcut nicio diferenţă între noi şi ei, pentru că le-a curăţat inima prin credinţă.
10 Acum deci, de ce-L puneţi la încercare pe Dumnezeu, impunând discipolilor un jug pe care nici strămoşii noştri, nici noi nu l-am putut purta? 11 Noi credem dimpotrivă că suntem salvaţi prin graţia Domnului nostru Iesus Cristos, exact ca şi ei“. 12 Întreaga adunare a tăcut şi i-a ascultat pe Barnaba şi pe Paul relatând toate semnele miraculoase şi minunile pe care le făcuse Dumnezeu prin intermediul lor în mijlocul neevreilor.
13 Când au terminat de vorbit, Iacob a luat cuvântul şi a zis: „Fraţilor, ascultaţi-mă! 14 Simon ne-a relatat cum de la început Dumnezeu a intervenit pentru a alege dintre naţiuni un popor care să-I poarte numele. 15 Cuvintele profeţilor sunt în concordanţă cu acest lucru, pentru că este scris: 16 După aceea voi reveni, voi reconstrui cortul căzut al lui David, îi voi repara ruinele şi îl voi ridica; 17 atunci restul oamenilor Îl va căuta pe Domnul, ca şi toate naţiunile care poartă numele Său, zice Domnul, care face toate acestea, 18 cunoscute din eternitate.
19 De aceea, eu cred că nu trebuie să se creeze dificultăţi neevreilor care se întorc la Dumnezeu, 20 ci trebuie să le scriem ca să evite pângăririle idolilor, imoralitatea sexuală, animalele sugrumate şi sângele. 21 Într-adevăr, de multe generaţii, în fiecare oraş se predică Legea lui Moise, fiind citită în sinagogi în fiecare sabat“.
22 Atunci apostolii şi prezbiterii, împreună cu toată Adunarea, au decis să aleagă dintre ei nişte bărbaţi pe care să-i trimită la Antiohia, împreună cu Barnaba şi cu Paul: pe Iuda, numit Barsaba, şi pe Silas, bărbaţi stimaţi între fraţi. 23 Au trimis prin ei următoarea scrisoare: „Apostolii, prezbiterii şi fraţii, către fraţii de origine neevreiască ce locuiesc în Antiohia, Siria şi Cilicia: salut!
24 Întrucât am auzit că unii plecaţi de la noi la voi, dar fără vreun ordin din partea noastră, v-au tulburat sufletul prin cuvântările lor şi v-au clătinat, [zicându-vă să vă lăsaţi circumcişi şi să respectaţi Legea,] 25 am decis, de comun acord, să alegem nişte delegaţi pe care să-i trimitem la voi împreună cu iubiţii noştri Barnaba şi Paul, 26 oameni care şi-au dedicat viaţa pentru numele Domnului nostru Iesus Cristos. 27 I-am trimis deci pe Iuda şi pe Silas, care vă vor povesti prin viu grai aceleaşi lucruri. 28 Într-adevăr, a părut de bine Spiritului Sfânt şi nouă să nu vă impunem o altă povară decât ce este necesar: 29 să vă abţineţi de la cărnuri sacrificate idolilor, de la sânge, de la animale sugrumate şi de la imoralitate sexuală. Veţi acţiona bine dacă veţi evita aceste lucruri. Cu bine!“
30 Deci, cei ce fuseseră trimişi s-au dus la Antiohia, unde au adunat comunitatea şi le-au înmânat scrisoarea. 31 Citind-o, ei s-au bucurat de îmbărbătarea pe care le-o aducea. 32 Iuda şi Silas, care erau ei înşişi profeţi, i-au încurajat pe fraţi şi i-au întărit vorbindu-le mult timp. 33 După câtva timp, fraţii i-au lăsat să plece în pace la cei care îi trimiseseră. 34 [Totuşi, Silas a găsit de bine să rămână.] 35 Paul şi Barnaba au rămas în Antiohia; ei dădeau învăţătură şi proclamau cu mulţi alţii vestea bună a Cuvântului Domnului.
36 Câteva zile mai târziu, Paul i-a zis lui Barnaba: „Să ne întoarcem să-i vizităm pe fraţi în toate oraşele în care am predicat Cuvântul Domnului, ca să vedem ce mai fac!“ 37 Barnaba voia să-l ia cu ei şi pe Ioan, supranumit Marcu, 38 dar Paul credea că nu era corect să-l ia cu ei pe cel care îi părăsise în Pamfilia şi nu-i însoţise în lucrare.
39 Acest dezacord a fost destul de mare ca să-i despartă unul de altul. Barnaba l-a luat pe Marcu cu el şi s-a îmbarcat pentru Cipru, 40 iar Paul l-a ales pe Silas şi a plecat, după ce fraţii i-au încredinţat graţiei Domnului. 41 Au călătorit prin Siria şi Cilicia, întărind Adunările.