18
După aceea, Paul a plecat din Atena şi s-a dus la Corint. Acolo a găsit un evreu cu numele de Aquila, originar din Pontus, care venise recent din Italia, împreună cu soţia lui, Priscilla, pentru că Claudius dăduse ordin tuturor evreilor să plece din Roma. Paul s-a apropiat de ei şi, cum aveau aceeaşi meserie, a rămas la ei şi lucrau împreună: erau fabricanţi de corturi. În fiecare sabat, Paul purta discuţii în sinagogă şi încerca să-i convingă atât pe evrei, cât şi pe greci.
Când Silas şi Timotei au sosit din Macedonia, Paul s-a consacrat predicării Cuvântului, declarând evreilor că Iesus era Mesia. Dar cum ei i se opuneau şi-l batjocoreau, Paul şi-a scuturat hainele şi le-a zis: „Sângele vostru să cadă asupra capului vostru! Eu sunt curat de responsabilitate. De acum mă duc la neevrei“.
El a ieşit de acolo şi a intrat în casa unuia numit Titius Iustus, un om care se temea de Dumnezeu şi a cărui casă era lângă sinagogă. Dar Crispus, conducătorul sinagogii, a crezut în Domnul împreună cu toată familia lui. Mulţi corinteni l-au ascultat pe Paul; au crezut şi ei şi au fost botezaţi.
Domnul i-a vorbit lui Paul într-o viziune în timpul nopţii: „Nu te teme, ci vorbeşte şi nu tăcea, 10 fiindcă Eu sunt cu tine, şi nimeni nu te va ataca pentru a-ţi face rău. Într-adevăr, în acest oraş am un mare popor“. 11 El s-a stabilit acolo un an şi jumătate şi i-a învăţat Cuvântul lui Dumnezeu.
12 În timp ce Gallio era guvernator al Ahaiei, evreii s-au ridicat de comun acord contra lui Paul şi l-au dus înaintea tribunalului, 13 zicând: „Acest om îi incită pe oameni să se închine lui Dumnezeu într-un fel contrar Legii!“
14 Paul tocmai voia să deschidă gura, când Gallio le-a zis evreilor: „Dacă ar fi vorba de o nedreptate sau de o faptă gravă, v-aş asculta după cum se cuvine, evreilor. 15 Dar dacă este vorba despre discuţii cu privire la un cuvânt, la nişte nume şi la Legea voastră, aceasta vă priveşte: eu nu vreau să fiu judecător în aceste lucruri“. 16 Şi i-a scos afară din tribunal. 17 Atunci toţi [grecii] l-au prins pe Sostenes, conducătorul sinagogii, şi îl băteau în faţa tribunalului, fără ca lui Gallio să-i pese de aceasta.
18 Paul a rămas destul de mult timp la Corint cu fraţii. Apoi şi-a luat rămas-bun de la fraţi şi s-a îmbarcat pentru Siria cu Priscilla şi Aquila. La Cencreea, Paul şi-a ras capul, pentru că făcuse un jurământ. 19 Au ajuns la Efes, unde Paul s-a despărţit de însoţitorii lui. El însuşi a intrat în sinagogă şi a purtat discuţii cu evreii, 20 care i-au cerut să rămână cu ei mai mult timp, dar el a refuzat 21 şi şi-a luat rămas-bun de la ei, zicând: „[Trebuie neapărat să ţin sărbătoarea următoare la Ierusalem.] Dacă Dumnezeu vrea, voi reveni la voi!“ Şi a plecat din Efes cu corabia. 22 A debarcat la Cezareea şi s-a dus la Ierusalem ca să salute Adunarea, apoi a plecat la Antiohia.
23 După ce a petrecut câtva timp la Antiohia, Paul a plecat, traversând succesiv Galaţia şi Frigia, întărind toţi discipolii.
24 Un evreu originar din Alexandria cu numele de Apolo ajunsese la Efes. El era un vorbitor elocvent şi versat în Scripturi. 25 Era instruit cu privire la calea Domnului, avea un spirit înflăcărat, vorbea şi dădea învăţătură cu exactitate despre lucrurile privitoare la Iesus, deşi cunoştea doar botezul lui Ioan. 26 El a început să vorbească cu îndrăzneală în sinagogă. După ce Priscilla şi Aquila l-au ascultat, l-au luat cu ei şi i-au expus mai exact calea lui Dumnezeu.
27 Pentru că el voia să se ducă în Ahaia, fraţii l-au încurajat şi au scris discipolilor să-l primească bine. De la sosirea lui, el a fost, prin graţia lui Dumnezeu, de mare ajutor celor care crezuseră. 28 Într-adevăr, el îi combătea viguros pe evrei în public, demonstrând prin Scripturi că Iesus este Mesia.