1 La trei zile după sosirea lui în provincie, Festus s-a dus de la Cezareea la Ierusalem. 2 Preoţii principali şi personalităţile evreieşti au adus înaintea lui plângere împotriva lui Paul. I-au cerut cu insistenţă 3 favoarea de a-l face să vină la Ierusalem. Ei pregăteau o capcană ca să-l omoare pe drum.
4 Festus a răspuns atunci că Paul era păzit în Cezareea şi că el însuşi trebuia să se ducă acolo curând. 5 „Aceia dintre voi care sunt competenţi să vină cu mine“, le-a zis el, „şi dacă acest om a făcut ceva rău, să-l acuze“.
6 Festus n-a petrecut printre ei mai mult de opt sau zece zile, apoi s-a întors la Cezareea. A doua zi şi-a luat locul în tribunal şi a dat ordin să fie adus Paul. 7 Când acesta a sosit, evreii veniţi de la Ierusalem l-au înconjurat şi au adus contra lui multe acuzaţii grave, pe care nu le puteau dovedi. 8 Paul s-a apărat astfel: „N-am păcătuit cu nimic nici contra Legii evreilor, nici contra templului, nici contra împăratului!“
9 Dar Festus, vrând să facă o favoare evreilor, i-a răspuns lui Paul: „Accepţi să mergi la Ierusalem ca să fii judecat acolo înaintea mea privind aceste acuzaţii?“
10 Paul i-a zis: „Stau înaintea tribunalului împăratului, şi acolo trebuie să fiu judecat. N-am făcut nimic rău evreilor, aşa cum ştii şi tu foarte bine. 11 Dacă am făcut ceva rău sau am comis ceva vrednic de moarte, nu refuz să mor, dar dacă acuzaţiile lor contra mea nu sunt adevărate, nimeni nu are dreptul să mă dea în mâinile lor. Fac apel la împărat“. 12 Atunci Festus, după ce a vorbit cu consilierii săi, a răspuns: „Ai făcut apel la împărat, te vei duce înaintea împăratului!“
13 Câteva zile mai târziu, regele Agrippa şi Berenice au sosit la Cezareea ca să-l salute pe Festus. 14 Pentru că au stat acolo mai multe zile, Festus i-a expus regelui cazul lui Paul, zicând: „Este aici un om pe care Felix l-a lăsat în închisoare. 15 Când eram în Ierusalem, preoţii principali şi prezbiterii evreilor au adus acuzaţii contra lui cerându-i condamnarea.
16 Eu le-am răspuns că nu este obiceiul romanilor să dea un om [la moarte] înainte ca acuzatul să fi fost confruntat cu acuzatorii săi şi să fi avut ocazia de a se apăra contra acuzaţiilor lor. 17 Ei au venit deci aici şi, fără să mai aşteptăm, am luat loc a doua zi la tribunal, dând ordin să fie adus omul.
18 Şi când acuzatorii s-au ridicat ca să vorbească, nu l-au acuzat de niciuna dintre faptele grave pe care le presupuneam; 19 ei aveau cu el nişte controverse privitoare la religia lor şi la un oarecare Iesus care a murit şi despre care Paul afirma că este viu.
20 Neştiind cum să investighez asemenea chestiuni, l-am întrebat dacă voia să se ducă la Ierusalem ca să fie judecat acolo pentru aceste acuzaţii, 21 dar Paul a cerut să fie ţinut sub pază pentru decizia împăratului; am dat deci ordin să fie ţinut sub pază până când îl voi trimite la Cezar“.
22 Agrippa i-a zis lui Festus: „Aş vrea să-l aud şi eu pe omul acesta“. „Mâine“, a zis el, „îl vei auzi“.
23 A doua zi deci, Agrippa şi Berenice au venit cu mare fast şi au intrat în sala de audiere împreună cu comandanţii romani şi cu bărbaţii importanţi din oraş, iar Festus a dat ordin să fie adus Paul.
24 Atunci Festus a zis: „Rege Agrippa şi voi toţi cei care vă aflaţi aici cu noi, priviţi-l pe cel în legătură cu care mi s-a adresat întreaga comunitate evreiască, atât la Ierusalem, cât şi aici, strigând că el nu mai trebuie să trăiască. 25 Eu n-am găsit nimic care să merite moartea, dar cum el însuşi a făcut apel la împărat, am decis să-l trimit la Roma.
26 Totuşi, nu am nimic precis să-i scriu împăratului despre el, şi de aceea l-am adus aici, înaintea voastră, şi în mod special înaintea ta, rege Agrippa, aşa încât să am ceva de scris după acest interogatoriu. 27 Într-adevăr, mi se pare absurd să trimit un deţinut fără să indic acuzaţiile împotriva lui“.