28
După ce am ajuns teferi pe ţărm, am aflat că insula se numea Malta. Locuitorii insulei ne-au arătat o bunătate neobişnuită; ei ne-au primit pe toţi lângă un foc mare pe care îl aprinseseră, pentru că ploua şi era frig.
Paul adunase o grămadă de vreascuri şi le-a pus pe foc. Sub efectul căldurii, a ieşit o viperă care i s-a prins de mână. Când locuitorii insulei au văzut animalul atârnând de mâna lui, şi-au zis unii altora: „Omul acesta este cu siguranţă un ucigaş, întrucât Dreptatea nu l-a lăsat să trăiască, deşi a scăpat din mare“. Paul însă a scuturat animalul în foc şi n-a suferit nimic rău. Ei se aşteptau să-l vadă umflându-se sau căzând deodată mort. După ce au aşteptat mult timp, văzând că nu i se întâmplă nimic neobişnuit, şi-au schimbat părerea şi au zis că era un zeu.
În vecinătatea acelui loc era o moşie care îi aparţinea unuia numit Publius, guvernatorul insulei. El ne-a primit şi ne-a găzduit amical timp de trei zile. Tatăl lui Publius era reţinut la pat de febră şi dizenterie. Paul s-a dus la el, s-a rugat, şi-a pus mâinile peste el şi l-a vindecat. După ce s-a întâmplat aceasta, ceilalţi bolnavi de pe insulă veneau la el şi erau vindecaţi. 10 Ei ne-au tratat cu mari onoruri şi, la plecarea noastră, ne-au furnizat ceea ce aveam nevoie.
11 După o şedere timp de trei luni, ne-am îmbarcat pe o corabie din Alexandria care petrecuse iarna pe insulă şi care avea semnul Dioscurilor. 12 Am debarcat la Siracuza, unde am rămas trei zile. 13 De acolo, urmând coasta, am sosit la Regium. După o zi a început să bată un vânt dinspre sud, iar a doua zi am ajuns la Puteoli.
14 Acolo am găsit nişte fraţi care ne-au invitat să rămânem la ei şapte zile, şi astfel am ajuns la Roma. 15 Fraţii din Roma, care auziseră de venirea noastră, ne-au ieşit în întâmpinare până la Forum Appii şi Tres Tabernae. Văzându-i, Paul I-a mulţumit lui Dumnezeu şi a prins curaj. 16 Când am intrat în Roma, [ofiţerul i-a predat pe deţinuţi comandantului gărzii, dar] lui Paul i s-a permis să locuiască singur, cu soldatul care îl păzea.
17 După trei zile, Paul i-a convocat pe conducătorii evreilor. Când aceştia s-au adunat, el le-a zis: „Fraţilor, deşi n-am făcut nimic împotriva poporului nostru sau împotriva obiceiurilor strămoşilor noştri, am fost arestat în Ierusalem şi predat romanilor. 18 După ce m-au interogat, voiau să mă elibereze, căci nu eram vinovat de nimic pentru care să merit moartea.
19 Dar evreii au obiectat şi am fost forţat să fac apel la împărat, fără nicio intenţie să-mi acuz naţiunea. 20 Iată de ce am cerut să vă văd şi să vă vorbesc. Într-adevăr, din cauza speranţei Israelului port eu acest lanţ“.
21 Ei i-au răspuns: „Noi n-am primit din Iudeea nicio scrisoare cu privire la tine şi niciun frate n-a venit să raporteze sau să spună ceva rău despre tine. 22 Totuşi, am dori să auzim de la tine ce gândeşti, căci ştim că această sectă întâlneşte pretutindeni împotrivire“.
23 Ei i-au fixat o zi, şi au venit în număr şi mai mare la el în locuinţă. De dimineaţă până seara, el le explica, depunând mărturie despre Regatul lui Dumnezeu şi încercând, din Legea lui Moise şi din Profeţi, să-i convingă cu privire la Iesus. 24 Unii au fost convinşi de ceea ce spunea el, în timp ce alţii refuzau să creadă.
25 Şi întrucât nu puteau cădea de acord, s-au despărţit, după ce Paul le făcuse această declaraţie finală: „Spiritul Sfânt a vorbit pe drept, prin profetul Isaia, strămoşilor noştri, 26 zicând: Du-te la acest popor şi spune: «Veţi auzi cu urechile, dar nu veţi înţelege, veţi vedea cu ochii, dar nu veţi pricepe. 27 Într-adevăr, inima acestui popor a devenit insensibilă; ei au auzit greu cu urechile şi şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii şi să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima şi să se convertească, iar Eu să-i vindec».
28 Să ştiţi deci cu siguranţă că salvarea lui Dumnezeu a fost trimisă neevreilor, şi ei vor asculta!“ 29 [După ce a spus aceste cuvinte, evreii au plecat, discutând aprins între ei.]
30 Paul a rămas doi ani întregi într-o casă pe care o închiriase. El îi primea pe toţi cei care veneau la el, 31 proclamând Regatul lui Dumnezeu şi dând învăţătură despre Domnul Iesus Cristos cu toată îndrăzneala şi fără piedică.