1 Atunci întreaga adunare s-a ridicat şi L-a dus pe Iesus la Pilat. 2 Au început să-L acuze, zicând: „L-am găsit pe acest Om inducând în eroare naţiunea noastră; El ne împiedică să plătim împăratului impozitele şi zice despre Sine că este Mesia, Regele!“ 3 Pilat L-a întrebat: „Tu eşti Regele evreilor?“ Iesus i-a răspuns: „Tu o zici“.
4 Pilat a zis preoţilor principali şi mulţimii: „Nu găsesc la acest Om niciun motiv de a-L condamna!“ 5 Dar ei au insistat, zicând: „El îndeamnă poporul la revoltă dând învăţătură în toată Iudeea, din Galileea de unde a început şi până aici“.
6 Când a auzit aceasta, Pilat a întrebat dacă acest Om era galileean. 7 Când a aflat că era în sfera de autoritate a lui Herod, L-a trimis la Herod, care se afla şi el în acele zile la Ierusalem.
8 Herod s-a bucurat foarte mult când L-a văzut pe Iesus, căci de mult timp voia să-L vadă din cauza a tot ce auzise vorbindu-se despre El şi spera să-L vadă făcând vreun semn miraculos. 9 I-a pus multe întrebări, dar Iesus nu i-a răspuns nimic. 10 Preoţii principali şi specialiştii în Lege erau prezenţi şi-L acuzau cu tărie. 11 Atunci Herod, cu trupele lui, L-au tratat cu dispreţ şi şi-au bătut joc de El. Apoi, după ce L-au îmbrăcat într-o robă elegantă, L-au trimis înapoi la Pilat. 12 În ziua aceea, Herod şi Pilat s-au împrietenit unul cu altul, căci înainte se duşmăniseră.
13 Pilat i-a chemat pe preoţii principali, pe conducători şi poporul 14 şi le-a zis: „L-aţi adus pe Omul acesta la mine, acuzându-L că îndeamnă poporul la revoltă; eu L-am interogat în faţa voastră şi nu L-am găsit vinovat de niciunul dintre lucrurile de care L-aţi acuzat voi. 15 Şi nici Herod nu L-a găsit vinovat, pentru că ni L-a trimis înapoi. Astfel, acest Om n-a făcut nimic pentru care să merite moartea. 16 Deci, după ce-L voi biciui, Îl voi elibera“.
17 [La fiecare sărbătoare, el trebuia să le elibereze un deţinut.] 18 Ei au strigat toţi împreună: „La moarte cu acesta şi eliberează-ni-l pe Baraba!“ 19 Acest om se afla în închisoare pentru o revoltă care avusese loc în oraş şi pentru un omor. 20 Pilat le-a vorbit din nou, cu intenţia de a-L elibera pe Iesus, 21 dar ei strigau: „Crucifică-L! Crucifică-L!“
22 Pilat le-a zis a treia oară: „Ce rău a făcut Acesta? N-am găsit în El nimic care să merite moartea! Deci, după ce-L voi biciui, Îl voi elibera!“ 23 Dar ei insistau cu strigăte puternice, cerând ca El să fie crucificat, şi strigătele lor [împreună cu ale preoţilor principali] au învins: 24 Pilat a hotărât să le îndeplinească cererea. 25 El l-a eliberat pe cel care fusese închis pentru revoltă şi omor, şi pe care îl cereau ei, iar pe Iesus L-a dat pe mâna lor, să-I facă ce voiau.
26 În timp ce-L duceau de acolo, l-au prins pe un anume Simon din Cirene, care venea de la câmp, şi i-au pus crucea în spate ca s-o ducă după Iesus.
27 El era urmat de o mare mulţime de oameni din popor şi de femei, care se băteau pe piept şi se tânguiau. 28 Iesus S-a întors spre ele şi le-a zis: „Femei din Ierusalem, nu Mă plângeţi pe Mine, ci plângeţi-vă pe voi şi pe copiii voştri. 29 Într-adevăr, iată că vin zile în care se va spune: «Fericite sunt cele sterile, fericite sunt cele care n-au născut şi n-au alăptat!» 30 Atunci vor începe să zică munţilor: «Cădeţi peste noi!» şi dealurilor: «Acoperiţi-ne!» 31 Într-adevăr, dacă i se fac aceste lucruri unui lemn verde, ce se va întâmpla cu cel uscat?“
32 Au adus încă doi răufăcători, ca să fie executaţi împreună cu El.
33 Când au ajuns la locul numit „Craniul“, L-au crucificat acolo, ca şi pe cei doi răufăcători, unul la dreapta şi celălalt la stânga.
34 [Dar Iesus zicea: „Tată, iartă-i, pentru că nu ştiu ce fac!“] Ei şi-au împărţit între ei hainele Lui, trăgând la sorţi.
35 Poporul stătea acolo şi privea. Conducătorii îşi băteau joc de Iesus, zicând: „Pe alţii i-a salvat, să Se salveze şi pe Sine, dacă este Mesia ales de Dumnezeu!“ 36 Şi soldaţii îşi băteau joc de El; ei se apropiau ca să-I dea vin acru, 37 zicându-I: „Dacă Tu eşti Regele evreilor, salvează-Te!“ 38 Deasupra Lui era o inscripţie: „Acesta este Regele evreilor“.
39 Unul dintre răufăcătorii crucificaţi cu El Îl insulta, zicând: „Dacă Tu eşti Mesia, salvează-Te pe Tine Însuţi, şi pe noi împreună cu Tine!“ 40 Dar celălalt îl mustra şi zicea: „Oare nu te temi de Dumnezeu, tu, care suferi aceeaşi condamnare? 41 Pentru noi este drept, deoarece primim ceea ce merită faptele noastre, dar Acesta n-a făcut nimic rău“. 42 Şi el I-a zis lui Iesus: „Iesuse, aminteşte-Ţi de mine atunci când vei veni să domneşti!“ 43 Iesus i-a răspuns: „Îţi spun adevărul, astăzi vei fi cu Mine în paradis“.
44 Era deja pe la amiază şi s-a făcut întuneric peste toată ţara, până la ora trei după-amiază. 45 Soarele s-a întunecat, şi draperia din templu s-a rupt în două.
46 Iesus a strigat cu voce răsunătoare: „Tată, Îmi încredinţez spiritul în mâinile Tale“. După ce a spus aceasta, Şi-a dat suflarea.
47 Văzând ce se întâmplase, ofiţerul roman L-a glorificat pe Dumnezeu, zicând: „Cu siguranţă, omul acesta era drept!“ 48 După ce au văzut ce se întâmplase, toţi cei care asistau în mulţime la acest spectacol s-au întors bătându-se pe piept. 49 Toţi cei care-L cunoşteau pe Iesus şi femeile care-L însoţiseră din Galileea stăteau la distanţă şi priveau ce se petrecea.
50 Era un membru al sanhedrinului cu numele de Iosef; om bun şi drept, 51 el nu fusese de acord cu decizia şi acţiunea lor. Era din Arimateea, un oraş al evreilor, şi aştepta şi el Regatul lui Dumnezeu. 52 El s-a dus la Pilat şi i-a cerut corpul lui Iesus. 53 L-a coborât de pe cruce, l-a înfăşurat într-o pânză de in şi l-a depus într-un mormânt scobit în stâncă, în care nu mai fusese pus nimeni. 54 Era ziua pregătirii, şi urma să înceapă sabatul.
55 Femeile care veniseră cu Iesus din Galileea l-au însoţit pe Iosef. Ele au văzut mormântul şi modul cum fusese depus în el corpul lui Iesus. 56 Apoi s-au întors şi au pregătit uleiuri aromate şi parfumuri. În ziua de sabat s-au odihnit, conform poruncii.