1 Când s-au apropiat de Ierusalem, aproape de Betfaghe şi de Betania, spre Muntele Măslinilor, Iesus i-a trimis pe doi dintre discipolii Săi 2 spunându-le: „Duceţi-vă în satul dinaintea voastră, şi imediat ce veţi intra în el veţi găsi legat un măgăruş care nu a fost încălecat niciodată. Dezlegaţi-l şi aduceţi-l! 3 Şi dacă vă va întreba cineva: «De ce faceţi aceasta?», să răspundeţi: «Domnul are nevoie de el şi îl va trimite imediat înapoi aici»“.
4 Discipolii au plecat; au găsit măgăruşul legat lângă o poartă, afară în stradă, şi l-au dezlegat. 5 Câţiva dintre cei care stăteau acolo i-au întrebat: „Ce faceţi? De ce dezlegaţi măgăruşul?“ 6 Ei au răspuns aşa cum le spusese Iesus, şi ei i-au lăsat s-o facă. 7 Au adus măgăruşul la Iesus, şi-au pus hainele pe el, şi Iesus a încălecat.
8 Mulţi îşi întindeau hainele pe drum, iar alţii ramuri tăiate de pe câmp. 9 Cei care mergeau înaintea lui Iesus şi cei care Îl urmau strigau: „Osana! Binecuvântat să fie Cel care vine în numele Domnului! 10 Binecuvântat să fie regatul care vine [în numele Domnului], regatul lui David, tatăl nostru! Osana în locurile preaînalte!“ 11 Iesus a intrat în Ierusalem şi S-a dus la templu. După ce S-a uitat la toate lucrurile din jur, cum era deja târziu, a ieşit ca să Se ducă în Betania împreună cu cei doisprezece.
12 A doua zi, după ce a ieşit din Betania, lui Iesus I s-a făcut foame. 13 A zărit de departe un smochin care avea frunze şi S-a dus să vadă dacă va găsi ceva în el, dar, când a ajuns, n-a găsit decât frunze, căci nu era încă timpul smochinelor. 14 Atunci Iesus a luat cuvântul şi a zis smochinului: „Niciodată să nu mai mănânce cineva din rodul tău!“ Şi discipolii Săi L-au auzit.
15 Ei au ajuns la Ierusalem, şi Iesus a intrat în templu. A început să-i dea afară pe cei ce vindeau şi cumpărau în templu. A răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor care vindeau porumbei. 16 Nu lăsa pe nimeni să transporte un obiect prin templu 17 şi îi învăţa, zicând: „Oare nu este scris: Casa Mea va fi numită o casă de rugăciune pentru toate naţiunile? Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari“. 18 Preoţii principali şi specialiştii în Lege L-au auzit şi căutau mijloacele de a-L ucide, pentru că se temeau de El, căci toată mulţimea era uimită de învăţătura Lui. 19 Când s-a înserat, Iesus a ieşit din oraş.
20 A doua zi dimineaţă, trecând pe acolo, discipolii au văzut smochinul: el era uscat până la rădăcini. 21 Amintindu-şi de cele întâmplate, Petru I-a zis: „Învăţătorule, priveşte, smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat!“
22 Iesus i-a răspuns, zicând: „Aveţi credinţă în Dumnezeu! 23 Vă spun adevărul, dacă cineva ar spune acestui munte: «Ridică-te şi aruncă-te în mare!» şi nu ar avea îndoieli în inima lui, ci ar crede că ceea ce spune se va întâmpla, va vedea întâmplându-se lucrul acela.
24 De aceea vă spun: tot ce veţi cere în rugăciune să credeţi că aţi primit, şi vi se va da. 25 Şi când staţi în picioare ca să vă rugaţi, să iertaţi dacă aveţi ceva contra cuiva, indiferent ce aţi avea împotriva lui, pentru ca Tatăl vostru ceresc să vă ierte şi greşelile voastre. 26 [Dar dacă nu iertaţi, nici Tatăl vostru ceresc nu vă va ierta greşelile voastre.]“
27 Ei s-au dus din nou în Ierusalem şi, în timp ce Iesus Se plimba în templu, preoţii principali, specialiştii în Lege şi prezbiterii au venit spre El 28 şi I-au zis: „Prin ce autoritate faci aceste lucruri şi cine Ţi-a dat autoritatea de a le face?“
29 Iesus le-a răspuns: „Vă voi pune [şi Eu] o întrebare; răspundeţi-Mi, şi vă voi spune prin ce autoritate fac aceste lucruri. 30 Botezul lui Ioan venea din cer sau de la oameni? Răspundeţi-Mi!“ 31 Dar ei vorbeau astfel între ei: „Dacă răspundem: «Din cer», ne va zice: «Atunci de ce nu aţi crezut în el?», 32 iar dacă răspundem: «De la oameni…»“ Ei se temeau de mulţime, căci toţi îl considerau pe Ioan cu adevărat un profet.
33 Atunci I-au răspuns lui Iesus: „Nu ştim“. Iesus le-a zis: „Nici Eu nu vă voi spune prin ce autoritate fac aceste lucruri“.