1 În zilele acelea s-a adunat din nou o mare mulţime şi nu avea ce să mănânce. Iesus i-a chemat pe discipoli şi le-a zis: 2 „Sunt plin de compătimire pentru această mulţime, căci iată că de trei zile este lângă Mine şi nu are nimic de mâncare. 3 Dacă îi trimit pe oameni acasă nemâncaţi, vor leşina pe drum, căci unii dintre ei au venit de departe“.
4 Discipolii Săi I-au răspuns: „Dar unde s-ar putea găsi destule pâini în acest loc pustiu ca să sature atâţia oameni?“ 5 Iesus i-a întrebat: „Câte pâini aveţi?“ Ei I-au răspuns: „Şapte“.
6 Atunci El a poruncit mulţimii să se aşeze pe pământ, a luat cele şapte pâini şi, după ce I-a mulţumit lui Dumnezeu, le-a frânt şi le-a dat discipolilor Lui ca să le împartă, iar ei le-au împărţit mulţimii. 7 Aveau şi câţiva peştişori; Iesus i-a binecuvântat şi i-a dat şi pe aceştia să fie împărţiţi. 8 Ei au mâncat şi s-au săturat, şi au dus şapte coşuri pline cu surplusul de bucăţi. 9 Cei care mâncaseră erau cam 4.000. Pe urmă Iesus i-a lăsat să plece.
10 El S-a suit îndată în barcă cu discipolii Lui şi S-a dus în regiunea Dalmanuta.
11 Au sosit fariseii şi au început să discute cu Iesus şi, ca să-L pună la încercare, I-au cerut un semn venit din cer. 12 Iesus a suspinat adânc în spiritul Său şi a zis: „De ce cere această generaţie un semn? Vă spun adevărul, acestei generaţii nu i se va da niciun semn“. 13 Apoi i-a părăsit şi S-a suit în barcă ca să treacă pe celălalt mal.
14 Discipolii uitaseră să ia pâini şi nu aveau cu ei în barcă decât o singură pâine. 15 Şi El îi avertiza, zicând: „Atenţie, feriţi-vă de drojdia fariseilor şi de drojdia lui Herod!“ 16 Discipolii au început să discute între ei [şi ziceau]: „Pentru că nu avem pâini“.
17 Iesus, ştiind lucrul acesta, le-a zis: „De ce discutaţi între voi despre faptul că nu aveţi pâini? Nu înţelegeţi şi nu vă daţi încă seama? Aveţi inima împietrită? 18 Aveţi ochi şi nu vedeţi? Aveţi urechi şi nu auziţi? Nu vă amintiţi? 19 Când am frânt cele cinci pâini pentru cei 5.000, câte coşuri pline cu bucăţi aţi dus?“ Ei au răspuns: „Douăsprezece“. 20 „Şi când am frânt cele şapte pâini pentru cei 4.000, câte coşuri pline cu bucăţi aţi dus?“ Ei au răspuns: „Şapte“. 21 Şi El le-a zis: „Tot nu înţelegeţi?“
22 Ei s-au dus la Betsaida; I-au adus lui Iesus un orb şi L-au rugat să-l atingă. 23 El a luat orbul de mână şi l-a dus afară din sat; apoi i-a pus salivă pe ochi, Şi-a pus mâinile peste el şi l-a întrebat: „Vezi ceva?“ 24 El a privit şi i-a răspuns: „Zăresc oamenii, îi văd ca nişte copaci care umblă“. 25 Iesus Şi-a pus din nou mâinile peste ochii lui, şi când orbul a privit fix, a fost vindecat şi a văzut totul clar. 26 Atunci Iesus l-a trimis acasă spunându-i: „Să nu intri în sat [şi să nu spui nimănui]!“
27 Iesus S-a dus cu discipolii Lui în satele vecine cu Cezareea lui Filip. Pe drum, le-a pus această întrebare: „Cine zic oamenii că sunt Eu?“ 28 Ei I-au răspuns: „Ioan Botezătorul, şi alţii: Elia, iar alţii: unul dintre profeţi“. 29 El i-a întrebat: „Dar voi cine ziceţi că sunt Eu?“ Petru I-a răspuns: „Tu eşti Mesia“. 30 Iesus le-a poruncit cu tărie să nu spună nimănui despre El.
31 Şi El a început să-i înveţe că trebuia ca Fiul Omului să sufere mult, să fie respins de prezbiteri, de preoţii principali şi de specialiştii în Lege, să fie dat la moarte, iar după trei zile să învie. 32 Le vorbea deschis despre aceasta. Atunci Petru L-a luat deoparte şi a început să-L mustre. 33 Dar Iesus, întorcându-Se şi privindu-Şi discipolii, l-a mustrat pe Petru, zicând: „Pleacă din calea Mea, Satan, căci nu te gândeşti la lucrurile lui Dumnezeu, ci la ale oamenilor!“
34 Apoi El a chemat mulţimea şi pe discipolii Săi şi le-a zis: „Dacă vrea cineva să vină după Mine, să renunţe la sine însuşi, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze! 35 Într-adevăr, cine va vrea să-şi salveze viaţa o va pierde, dar cine o va pierde din cauza Mea şi a Veştii Bune o va salva. 36 Şi la ce i-ar folosi unui om să câştige întreaga lume, dacă îşi pierde sufletul? 37 Ce ar da un om în schimbul sufletului său?
38 Într-adevăr, de cel căruia îi va fi ruşine de Mine şi de cuvintele Mele în mijlocul acestei generaţii adultere şi păcătoase, de acela Îi va fi ruşine şi Fiului Omului când va veni în gloria Tatălui Său cu îngerii sfinţi“.