8
Deci acum nu mai există nicio condamnare pentru cei care sunt în Cristos Iesus, [care nu trăiesc conform propriei lor naturi, ci conform Spiritului]. Într-adevăr, Legea Spiritului care dă viaţa în Cristos Iesus m-a eliberat de legea păcatului şi a morţii. Căci ceea ce era imposibil Legii să facă, deoarece era slabă prin natura păcătoasă, Dumnezeu a făcut-o: El a condamnat păcatul în natura păcătoasă trimiţându-L din cauza păcatului pe propriul Său Fiu într-o natură asemănătoare cu cea a omului păcătos, pentru ca cerinţele Legii să fie împlinite în noi, care nu trăim în conformitate cu natura păcătoasă, ci în conformitate cu Spiritul.
Într-adevăr, cei care trăiesc în conformitate cu natura păcătoasă se preocupă de lucrurile naturii păcătoase, în timp ce cei care trăiesc în conformitate cu Spiritul sunt preocupaţi de lucrurile Spiritului. Mentalitatea naturii păcătoase este moarte, dar mentalitatea controlată de Spirit e viaţă şi pace. De aceea, mentalitatea naturii păcătoase Îi este ostilă lui Dumnezeu; ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, şi nici nu poate s-o facă. Cei controlaţi de natura păcătoasă nu pot să-I placă lui Dumnezeu.
Totuşi, voi nu sunteţi controlaţi de natura păcătoasă, ci de Spirit, dacă Spiritul lui Dumnezeu locuieşte în voi. Şi dacă cineva nu are Spiritul lui Cristos, nu-I aparţine lui Cristos. 10 Dar dacă Cristos este în voi, corpul vostru e mort din cauza păcatului, dar spiritul vostru este viu, din cauza dreptitudinii. 11 Şi dacă Spiritul Celui care L-a înviat pe Iesus locuieşte în voi, Cel care L-a înviat pe Cristos va da viaţă şi corpului vostru muritor prin Spiritul Lui care locuieşte în voi.
12 Astfel deci, fraţilor, noi avem o obligaţie – dar nu faţă de natura păcătoasă, ca să trăim în conformitate cu ea. 13 Căci, dacă trăiţi în conformitate cu natura păcătoasă, veţi muri; dar dacă, prin Spirit, faceţi să moară faptele corpului, veţi trăi.
14 Într-adevăr, toţi cei care sunt conduşi de Spiritul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu. 15 Căci voi n-aţi primit un spirit de sclavie ca să ducă din nou la teamă, ci aţi primit un Spirit de adopţie, prin care strigăm: „Abba! Tată!“ 16 Spiritul Însuşi depune mărturie spiritului nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. 17 Ori, dacă suntem copii, suntem şi moşteni-tori: moştenitori ai lui Dumnezeu şi co-moştenitori cu Cristos, dacă într-adevăr suferim cu El, ca să fim şi glorificaţi cu El.
18 Eu consider că suferinţele din timpul prezent nu sunt demne să fie comparate cu gloria care va fi revelată pentru noi. 19 De fapt, creaţia aşteaptă nerăbdătoare revelarea fiilor lui Dumnezeu. 20 Într-adevăr, creaţia a fost supusă netrăiniciei nu de bunăvoie, ci din cauza Celui care a supus-o, cu speranţa 21 că şi creaţia însăşi va fi eliberată din sclavia ei faţă de descompunere ca să ia parte la libertatea glorioasă a copiilor lui Dumnezeu.
22 Ori, noi ştim că, până acum, întreaga creaţie oftează şi suferă durerile naşterii. 23 Şi nu numai ea oftează, ci şi noi, care avem Spiritul ca prim rod al gloriei viitoare, oftăm în noi înşine aşteptând adopţia, răscumpărarea corpului nostru. 24 Într-adevăr, în speranţă am fost salvaţi. Dar speranţa care se vede nu mai este speranţă. Căci cine speră ceea ce vede? 25 Dar dacă sperăm ce nu vedem, atunci aşteptăm cu răbdare.
26 La fel, şi Spiritul ne vine în ajutor în slăbiciunea noastră. Într-adevăr, nu ştim ce s-ar cuveni să cerem în rugăciunile noastre, dar Spiritul Însuşi intervine [pentru noi] prin oftaturi care nu pot fi exprimate în cuvinte. 27 Şi Dumnezeu care cercetează inimile ştie care este gândul Spiritului, pentru că El intervine pentru sfinţi în conformitate cu voia lui Dumnezeu.
28 Noi ştim însă că totul contribuie la binele celor care Îl iubesc pe Dumnezeu, al celor care sunt chemaţi în conformitate cu planul Său. 29 Într-adevăr, pe cei pe care i-a cunoscut mai dinainte El i-a şi predestinat să devină conformi imaginii Fiului Său, pentru ca Acesta să fie întâiul născut dintre mulţi fraţi. 30 Pe cei pe care i-a predestinat i-a şi chemat, pe cei pe care i-a chemat i-a şi declarat drepţi, şi pe cei pe care i-a declarat drepţi i-a şi glorificat.
31 Deci ce vom spune cu privire la aceste lucruri? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi contra noastră? 32 El, care nu Şi-a cruţat propriul Fiu, ci L-a dat pentru noi toţi, cum nu ne va acorda cu El şi toate lucrurile? 33 Cine îi va acuza pe cei pe care i-a ales Dumnezeu? Dumnezeu este Cel care îi declară drepţi! 34 Cine îi va condamna? Cristos [Iesus], care a murit – ba mai mult, care a înviat – este la dreapta lui Dumnezeu şi intervine pentru noi. 35 Cine ne va separa de iubirea lui Cristos? Strâmtorarea, spaima, persecuţia, foametea, lipsa de îmbrăcăminte, pericolul sau sabia? 36 De fapt, este scris: Pentru Tine suntem daţi la moarte toată ziua, suntem consideraţi ca nişte oi destinate abatorului.
37 Dimpotrivă, în toate acestea noi suntem mai mult decât învingători prin Cel care ne-a iubit. 38 Într-adevăr, sunt convins că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici dominaţiile, nici prezentul, nici viitorul, nici puterile, 39 nici înălţimea, nici adâncimea, nici vreo altă creatură nu ne vor putea separa de iubirea lui Dumnezeu manifestată în Cristos Iesus, Domnul nostru.