1 Şi Domnul a zis lui Iosua: „Nu te teme, nici nu te înspăimânta! Ia cu tine tot poporul de război şi ridică-te şi suie-te la Ai. Vezi, am dat în mâna ta pe împăratul din Ai, pe poporul său, cetatea sa şi ţara sa. 2 Şi vei face cetăţii Ai şi împăratului său cum ai făcut Ierihonului şi împăratului său; numai prada ei şi vitele ei să le luaţi ca pradă pentru voi. Pune o pândă împotriva cetăţii, în spatele ei“.
3 Şi Iosua s-a ridicat cu tot poporul de război, ca să se suie la Ai. Şi Iosua a ales treizeci de mii de bărbaţi viteji în luptă şi i-a trimis noaptea. 4 Şi le-a poruncit, zicând: „Vedeţi, voi veţi pândi împotriva cetăţii, în spatele cetăţii: nu vă depărtaţi prea mult de cetate şi fiţi gata toţi. 5 Şi eu şi tot poporul care este cu mine ne vom apropia de cetate. Şi va fi aşa: când vor ieşi ei împotriva noastră, ca la început, vom fugi dinaintea lor. 6 Şi vor ieşi după noi până îi vom trage departe de cetate. Pentru că vor zice: «Ei fug dinaintea noastră, ca la început». Şi vom fugi dinaintea lor. 7 Şi vă veţi ridica de la pândă şi veţi lua în stăpânire cetatea, pentru că Domnul Dumnezeul vostru o va da în mâna voastră. 8 Şi va fi aşa: după ce veţi lua cetatea, să-i daţi foc; să faceţi după cuvântul Domnului. Vedeţi, v-am poruncit“. 9 Şi Iosua i-a trimis; şi ei s-au dus la locul de pândă şi s-au aşezat între Betel şi Ai, la apus de Ai. Şi Iosua a rămas în noaptea aceea în mijlocul poporului.
10 Şi Iosua s-a sculat dis-de-dimineaţă şi a inspectat poporul şi s-a suit, împreună cu bătrânii lui Israel, înaintea poporului, spre Ai. 11 Şi tot poporul de război care era cu el s-a suit şi s-a apropiat şi au venit înaintea cetăţii; şi au aşezat tabăra la nord de Ai; şi valea era între ei şi Ai. 12 Şi a luat cam cinci mii de oameni şi i-a pus la pândă între Betel şi Ai, în partea de apus a cetăţii Ai. 13 Şi, după ce au aşezat poporul, toată tabăra la nord de cetate, iar pe cei care pândeau, în partea de apus a cetăţii, Iosua a înaintat în noaptea aceea în mijlocul văii.
14 Şi a fost aşa: când a văzut împăratul cetăţii Ai acest lucru, bărbaţii cetăţii s-au grăbit şi s-au sculat de dimineaţă şi au ieşit, el şi tot poporul său, împotriva lui Israel, la luptă, la locul hotărât, înaintea câmpiei. Şi nu ştia că era o pândă împotriva lui, în spatele cetăţii. 15 Şi Iosua şi tot Israelul s-au prefăcut că sunt bătuţi înaintea lor şi au fugit pe calea pustiului. 16 Şi tot poporul care era în cetate a fost chemat să-i urmărească; şi au urmărit pe Iosua şi au fost atraşi departe de cetate. 17 Şi n-a rămas un om în Ai şi în Betel care să nu fi ieşit după Israel; şi au lăsat cetatea deschisă şi au urmărit pe Israel. 18 Şi Domnul a zis lui Iosua: „Întinde spre Ai suliţa care este în mâna ta; pentru că o voi da în mâna ta“. Şi Iosua a întins spre cetate suliţa care era în mâna lui. 19 Şi cei care stăteau la pândă s-au ridicat repede din locul lor şi, îndată ce şi-a întins el mâna, au alergat şi au intrat în cetate şi au luat-o şi s-au grăbit şi au pus foc cetăţii. 20 Şi oamenii din Ai s-au întors şi au văzut şi, iată, fumul cetăţii se suia până la ceruri şi nu le era la îndemână să fugă pe o cale sau pe alta; şi poporul care fugea spre pustiu s-a întors asupra urmăritorilor. 21 Şi Iosua şi tot Israelul, când au văzut că cei de la pândă au luat cetatea şi că fumul cetăţii se înălţa, s-au întors şi au bătut pe oamenii din Ai. 22 Şi ceilalţi au ieşit din cetate împotriva lor; aşa că ei erau în mijlocul lui Israel, unii dincoace şi alţii dincolo; şi i-au bătut până n-au lăsat pe nici unul să scape sau să fugă. 23 Şi au prins viu pe împăratul din Ai şi l-au adus la Iosua.
24 Şi a fost aşa: după ce a terminat Israel de ucis pe toţi locuitorii din Ai, în câmp, în pustiu, unde i-au urmărit, şi toţi au căzut prin ascuţişul sabiei, până au fost nimiciţi, tot Israelul s-a întors la Ai şi l-au lovit cu ascuţişul sabiei. 25 Şi toţi cei care au căzut în acea zi, bărbaţi şi femei, au fost douăsprezece mii, toţi oamenii din Ai. 26 Şi Iosua nu şi-a tras mâna pe care o întinsese cu suliţa, până când au nimicit cu desăvârşire pe toţi locuitorii din Ai. 27 Israel a luat ca pradă pentru sine numai vitele şi prada cetăţii, după cuvântul Domnului, pe care-l poruncise lui Iosua. 28 Şi Iosua a ars cetatea Ai şi a făcut-o pentru totdeauna o grămadă, o dărâmătură, până în ziua aceasta. 29 Şi a spânzurat de un lemn pe împăratul din Ai, până la vremea serii; şi, la apusul soarelui, Iosua a poruncit să fie coborât trupul lui mort de pe lemn; şi l-au aruncat la intrarea porţii cetăţii şi deasupra lui au ridicat o mare grămadă de pietre, care a rămas până în ziua aceasta.
30 Şi Iosua a zidit un altar Domnului Dumnezeului lui Israel pe Muntele Ebal, 31 după cum poruncise Moise, robul Domnului, fiilor lui Israel, aşa cum este scris în cartea legii lui Moise: un altar de pietre întregi, asupra cărora nu fusese ridicat fierul. Şi au adus deasupra lui arderi-de-tot Domnului şi au jertfit jertfe de pace. 32 Şi a scris acolo, pe pietre, o copie a legii lui Moise, pe care el o scrisese înaintea fiilor lui Israel.
33 Şi tot Israelul, şi bătrânii săi, şi dregătorii şi judecătorii săi au stat de o parte şi de alta a chivotului, înaintea preoţilor, leviţilor care purtau chivotul legământului Domnului, atât străinul, cât şi băştinaşul; jumătate din ei în dreptul muntelui Garizim şi jumătate în dreptul muntelui Ebal, cum poruncise Moise, robul Domnului, ca să binecuvânteze pe poporul lui Israel la început. 34 Şi, după aceea, a citit toate cuvintele legii, binecuvântarea şi blestemul, după toate cele scrise în cartea legii. 35 N-a fost un cuvânt din tot ce poruncise Moise, pe care să nu-l fi citit Iosua înaintea întregii adunări a lui Israel, şi a femeilor, şi a copiilor, şi a străinilor care umblau în mijlocul lor.