1 Şi în acelaşi timp erau prezenţi unii care I-au spus despre galileenii al căror sânge Pilat îl amestecase cu jertfele lor. 2 Şi El, răspunzând, le-a spus: „Gândiţi voi că galileenii aceştia au fost mai păcătoşi decât toţi galileenii, pentru că au suferit acestea? 3 Vă spun: nu, ci, dacă nu vă pocăiţi, toţi veţi pieri la fel. 4 Sau acei optsprezece peste care a căzut turnul din Siloam şi i-a omorât, gândiţi că ei au fost mai vinovaţi decât toţi oamenii care locuiesc în Ierusalim? 5 Vă spun: nu, ci, dacă nu vă pocăiţi, toţi veţi pieri la fel“.
6 Şi a spus parabola aceasta: „Cineva avea un smochin plantat în via sa. Şi a venit şi a căutat rod în el, dar n-a găsit. 7 Şi i-a zis viticultorului: «Iată, de trei ani vin şi caut rod în acest smochin şi nu găsesc: Taie-l; de ce cuprinde şi pământul degeaba?» 8 Dar el, răspunzând, îi spune: «Domnule, lasă-l şi anul acesta, până voi săpa în jurul lui şi îi voi pune gunoi; 9 şi, dacă va face rod, bine, iar dacă nu, după aceea îl vei tăia»“.
10 Şi îi învăţa într-una din sinagogi în sabat. 11 Şi iată, era o femeie care de optsprezece ani avea un duh de neputinţă şi era gârbovă şi nu putea nicidecum să se ridice. 12 Şi Isus, văzând-o, a chemat-o şi i-a spus: „Femeie, eşti dezlegată de neputinţa ta“. 13 Şi a pus mâinile peste ea; şi îndată s-a îndreptat şi Îl glorifica pe Dumnezeu. 14 Dar mai-marele sinagogii, indignat că Isus vindecase în sabat, răspunzând, a spus mulţimii: „Sunt şase zile în care trebuie să lucreze oamenii; veniţi deci în acestea şi fiţi vindecaţi, şi nu în ziua sabatului!“ 15 Domnul deci i-a răspuns şi a zis: „Făţarnicilor, fiecare dintre voi, în sabat, oare nu-şi dezleagă boul sau măgarul de la iesle şi-l duce şi-l adapă? 16 Şi aceasta, care este o fiică a lui Avraam, pe care Satan o legase, iată, de optsprezece ani, nu trebuia să fie dezlegată de legătura aceasta în ziua sabatului?“ 17 Şi, pe când spunea El acestea, toţi adversarii Săi se ruşinau; şi toată mulţimea se bucura de toate lucrurile glorioase pe care le făcea El.
18 Şi El a spus: „Cu ce este asemenea Împărăţia lui Dumnezeu şi cu ce o voi asemăna? 19 Este asemenea unui grăunte de muştar pe care l-a luat un om şi l-a aruncat în grădina lui; şi a crescut şi s-a făcut un copac mare şi păsările cerului s-au cuibărit în ramurile lui“.
20 Şi din nou a spus: „Cu ce voi asemăna Împărăţia lui Dumnezeu? 21 Este asemenea unui aluat pe care l-a luat o femeie şi l-a ascuns în trei măsuri de făină, până s-a dospit tot“.
22 Şi El străbătea cetăţi şi sate, învăţându-i şi călătorind spre Ierusalim. 23 Şi cineva I-a spus: „Doamne, sunt puţini cei care vor fi mântuiţi?“ Dar El le-a zis: 24 „Străduiţi-vă să intraţi pe uşa cea strâmtă; pentru că, vă spun, mulţi vor căuta să intre şi nu vor putea. 25 Îndată ce Stăpânul casei Se va ridica şi va închide uşa, şi veţi începe să staţi afară şi să bateţi la uşă, spunând: «Doamne, deschide-ne», şi El, răspunzând, vă va spune: «Nu vă ştiu de unde sunteţi», 26 atunci veţi începe să spuneţi: «Am mâncat înaintea Ta şi am băut, şi pe străzile noastre ne-ai învăţat». 27 Şi El va zice: «Vă spun: nu vă cunosc de unde sunteţi; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi lucrătorii nedreptăţii». 28 Acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor, când veţi vedea pe Avraam şi pe Isaac şi pe Iacov şi pe toţi profeţii în Împărăţia lui Dumnezeu, iar pe voi aruncaţi afară. 29 Şi vor veni de la răsărit şi apus, şi de la nord şi sud, şi vor sta la masă în Împărăţia lui Dumnezeu. 30 Şi, iată, sunt unii din urmă care vor fi întâi şi sunt unii dintâi care vor fi în urmă“.
31 În acelaşi ceas au venit la El unii dintre farisei, spunându-I: „Ieşi şi pleacă de aici, pentru că Irod vrea să Te omoare“. 32 Şi El le-a spus: „Mergeţi şi spuneţi-i vulpii aceleia: «Iată, scot demoni şi fac vindecări astăzi şi mâine, iar a treia zi voi sfârşi». 33 Totuşi, trebuie să umblu astăzi şi mâine şi în ziua următoare, pentru că nu se poate ca un profet să piară în afara Ierusalimului. 34 Ierusalime, Ierusalime, care omori pe profeţi şi-i ucizi cu pietre pe cei trimişi la tine, de câte ori am vrut să-i adun pe copiii tăi cum îşi adună o găină puii sub aripile sale, şi n-aţi vrut! 35 Iată, vi se lasă casa pustie; şi vă spun că nicidecum nu Mă veţi mai vedea până când veţi zice: „Binecuvântat este Cel care vine în Numele Domnului!“