11
Vă rog să aveţi răbdare cu mine; suportaţi un pic de nebunie din partea mea. Hai, mai răbdaţi-mă puţin, să vă spun tot ce am pe inimă.
Sunt profund îngrijorat pentru voi, cu preocuparea profundă a lui Dumnezeu însuşi. Doresc cu tot dinadinsul ca dragostea voastră să i-o dăruiţi numai lui Cristos, exact aşa cum o tânără fecioară castă îşi păstrează intactă iubirea pentru un singur bărbat: acela care-i va fi soţ.
Dar eu tare mă tem că dragostea voastră ar putea fi abătută de la acea atitudine de dăruire simplă şi curată faţă de Domnul, aşa cum a fost înşelată şi Eva de Satana în Grădina Eden.
Păreţi atât de creduli: voi credeţi absolut tot ce vi se spune, chiar dacă persoana respectivă vă predică despre un alt Isus decât cel pe care îl predicăm noi sau despre un duh deosebit de Duhul Sfânt pe care l-aţi primit voi, sau vă arată o altă cale de mântuire. Înghiţiţi totul.
Totuşi eu nu consider că aceşti minunaţi „mesageri de la Dumnezeu”, cum îşi zic ei, sunt mai buni cu ceva decât mine.
Dacă sunt un orator slab, cel puţin eu ştiu ce vorbesc, cum cred că v-aţi dat seama până acum, deoarece am dovedit acest lucru în repetate rânduri.
Am procedat oare greşit şi m-am înjosit cumva, făcându-mă vrednic de dispreţul vostru, prin faptul că v-am predicat Evanghelia lui Dumnezeu fără să vă iau nici un ban?
În schimb, pe alte biserici le-am „jefuit”, acceptând ofertele trimise şi cheltuindu-le în timpul şederii mele printre voi, pentru a vă sluji astfel fără plată.
Iar când aceste fonduri s-au epuizat şi începusem să rabd de foame, tot nu v-am cerut nimic, deoarece creştinii din Macedonia mi-au adus încă un dar. Vouă însă niciodată nu v-am cerut nici un ban, şi nici n-o voi face vreodată.
10 Promit solemn că voi spune tuturor din Grecia despre asta!
11 Şi de ce mă rog? Fiindcă nu vă iubesc? Dumnezeu ştie cât vă iubesc.
12 Dar voi proceda astfel pentru a le tăia craca de sub picioare celor care se laudă că lucrează pentru Dumnezeu exact aşa cum o facem şi noi.
13 Pe aceştia nu i-a trimis Dumnezeu; ei sunt „falsuri” care v-au amăgit să credeţi că sunt apostolii lui Cristos
14 Dar nici nu mă mir! Căci până şi Satana se poate preface în înger de lumină,
15 aşa că nu e de mirare că c pot face şi slujitorii lui, când apar în postură de slujitori evlavioşi. Până la urmă însă îşi vor primi cu vârf şi îndesat pedeapsa pe care o merită pentru faptele lor rele.
16 Iarăşi fac apel la voi, să nu consideraţi că mi-am pierdut minţile de vor besc astfel; chiar dacă aţi crede acest lucru despre mine, oricum, ascultaţi-mă – nebun sau prost – chiar dacă mă laud şi eu puţin.
17 Lăudăroşenia aceasta nu e pentru mine o poruncă din partea Domnului, căci acum procedez ca un om fără minte.
18 De vreme ce alţii vă tot amintesc cât de grozavi sunt ei, de ce nu aş face-o şi eu?
19 (Voi vă credeţi atât de înţelepţi, şi totuşi îi ascultaţi de bunăvoie pe nechibzuiţii aceia;
20 nu vă supăraţi când fac din voi robii lor, vă iau tot ce aveţi, profită de voi, îşi dau aere şi vă lovesc peste obraz.
21 Mi-e ruşine s-o mărturisesc, dar eu aşa ceva nu aş avea curajul sau tăria să fac! Dar nu există un lucru cu care să nu se laude ei – vorbesc iarăşi ca un nebun – şi să nu mă pot lăuda şi eu.)
22 Ei se laudă că sunt evrei, nu-i aşa? Ei bine, şi eu sunt. Şi mai spun că sunt israeliţi, popor ales al lui Dumnezeu, da? Şi eu sunt. Şi că sunt descendenţi ai lui Avraam? Dar şi eu sunt.
23 Spun ei că-l slujesc pe Cristos? Dar eu l-am slujit mult mai mult! Întreb ca un om care şi-a pierdut mintea. Eu am muncit mai mult, am fost aruncat în închisoare mai des, am fost biciuit de nenumărate ori şi am înfruntat moartea în repetate rânduri.
24 În cinci ocazii diferite evreii mi-au aplicat acele groaznice „treizeci şi nouă de lovituri de bici” ale lor.
25 De trei ori am fost bătut cu nuiele. O dată am fost lovit cu pietre. De trei ori am suferit naufragiu. O dată am rămas pe mare sub cerul liber o noapte întreagă şi toată ziua următoare.
26 Am străbătut kilometri anevoioşi şi adesea am fost în mare primejdie din pricina inundaţiilor şi a tâlharilor, ba chiar şi a propriilor concetăţeni, evreii, precum şi din cauza ne-evreilor. Am înfruntat pericole mari din cauza gloatelor din cetăţi şi însăşi primejdia morţii în deşerturi şi în furtuni pe mare, precum şi pericole din partea unora care se pretind că-s fraţi în Cristos, dar nu sunt.
27 Am trăit cu trudă şi dureri şi cu nopţi nedormite. Adesea am răbdat de foame şi de sete şi am postit de multe ori; de câte ori nu am tremurat de frig, neavând îmbrăcăminte suficient de călduroasă!
28 Apoi, pe lângă toate acestea, mai am şi grija necontenită pentru soarta bisericilor.
29 Săvârşeşte cineva o greşeală şi eu să nu mă întristez? Or, cade cineva şi eu nu doresc din tot sufletul să-l ajut? Este cineva rănit în duhul său şi eu să nu mă aprind de mânie împotriva celor care l-au rănit?
30 Dar dacă e să mă laud, atunci mă voi lăuda mai degrabă cu lucrurile care demonstrează cât de slab sunt eu.
31 Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, căruia i se cuvine toată lauda în vecii vecilor, ştie că spun adevărul.
32 Bunăoară, la Damasc, guvernatorul de sub comanda regelui Areta a postat soldaţi la porţile cetăţii să mă prindă;
33 dar eu am fost coborât într-un coş legat de funie, printr-o spărtură din zid, şi am scăpat! Halal popularitate!