1 Şi acum, doresc să vă spun ce a făcut Dumnezeu în harul său pentru bisericile din Macedonia.
2 Deşi au trecut prin multe necazuri şi vremuri grele, ei au îmbinat bucuria lor minunată cu crunta lor sărăcie, fapt care a dus la un belşug de dărnicie pentru alţii.
3 Ei nu au dat doar atât cât au putut, ci mult mai mult; şi pot fi martor că au făcut aceasta din propria lor iniţiativă, şi nu pentru că i-am îndemnat eu.
4 S-au rugat stăruitor de noi să luăm banii, pentru ca şi ei să participe cu ceva la bucuria de a-i ajuta pe creştinii din Ierusalim.
5 Ba, mai mult, au întrecut toate aşteptările noastre, căci, de la bun început, fapta lor a pornit dintr-o dăruire personală faţă de Domnul şi faţă de noi, lăsând ca Dumnezeu să-i călăuzească cum va voi el prin intermediul nostru.
6 Ei au fost atât de entuziasmaţi de faptul că l-am îndemnat pe Tit – cel care, din capul locului, v-a îndemnat la dărnicie – să vă facă o vizită şi să vă îndemne să duceţi până la capăt partea ce vă revine în această slujbă duhovnicească a dărniciei.
7 Voi sunteţi primii în atâtea privinţe: aveţi o credinţă atât de mare, atâţia predicatori buni, posedaţi atâta învăţătură şi manifestaţi atâta entuziasm şi dragoste pentru noi. Acum aş dori să fiţi primii şi în duhul dărniciei, dăruind cu voie bună.
8 Nu vă dau o poruncă; şi nu zic că trebuie să faceţi aşa, dar văd cât zel pun alţii în această misiune. Şi atunci, prin dărnicia voastră, pot să mă conving şi eu că iubirea vă este adevărată şi că nu se mărgineşte doar la vorbe.
9 Doar ştiţi câtă iubire şi bunătate a avut Domnul nostru Isus: deşi el a fost peste măsură de bogat, s-a făcut sărac de tot numai ca să vă ajute pe voi, tocmai sărăcia lui fiind aceea care v-a îmbogăţit.
10 Vreau să vă fac o propunere, să duceţi la îndeplinire ce aţi început acum un an, întrucât nu numai că voi aţi venit cu ideea, ci aţi şi pus-o primii în aplicare.
11 Cum aţi pornit cu atâta elan, trebuie să duceţi până la capăt acest plan, cu tot atâta bucurie, dând atât cât puteţi din cât aveţi. Ideea voastră iniţială plină de entuziasm să-şi aibă acum răspuns în fapte concrete din partea voastră.
12 Dacă sunteţi cu adevărat dornici să daţi, atunci nu are importanţă cât daţi. Dumnezeu vrea să daţi din ceea ce aveţi, nu din ce nu aveţi.
13 Fireşte, nu vreau să spun cu asta că cei care primesc darurile voastre pot să se lăfăie pe cheltuiala voastră,
14 ci doar că trebuie să împărţiţi cu ei. În momentul de faţă, voi aveţi din belşug şi îi puteţi ajuta; altă dată, când veţi duce voi lipsă, şi ei la rândul lor vor putea împărţi cu voi. În felul acesta, fiecare va avea după nevoile sale.
15 Vă aduceţi aminte ce spun Scripturile în această privinţă? „Celui care a strâns mult nu i-a mai rămas nimic de prisos, iar celui care a strâns puţin i-a ajuns”? Deci şi voi trebuie să împărţiţi cu cei care duc lipsă.
16 Îi mulţumesc lui Dumnezeu că i-a dat şi lui Tit aceeaşi preocupare pentru voi pe care o am şi eu.
17 El s-a bucurat de propunerea pe care i-am făcut-o să vă viziteze din nou – dar cred că ar fi venit şi fără îndemnul meu, deoarece e foarte dornic să vă vadă!
18 Împreună cu el mai trimit pe încă un frate, bine cunoscut şi mult lăudat în toate bisericile ca un bun predicator al Evangheliei.
19 De fapt, omul acesta a fost ales de biserici să călătorească împreună cu mine pentru a duce darul vostru la Ierusalim. Acest lucru va da slavă Domnului şi va dovedi cât de mult dorim să ne ajutăm reciproc.
20 Călătorind împreună, vom lua toate precauţiile împotriva unor eventuale suspiciuni, deoarece nu am dori ca cineva să poată obiecta de felul cum mânuim aceste daruri mari.
21 Dumnezeu ştie că suntem cinstiţi, dar aş vrea ca şi oamenii să cunoască acest lucru. De aceea am recurs la procedura aceasta.
22 Vă mai trimit încă un frate, pe care-l cunoaştem din experienţă ca pe un creştin serios. El de-abia aşteaptă să pornească la drum, fiind cu atât mai interesat, după ce i-am vorbit despre dărnicia voastră.
23 Dacă întreabă cineva cine este Tit, spuneţi-i că este colaboratorul meu, conlucrătorul meu printre voi, iar despre ceilalţi doi puteţi să spuneţi că reprezintă comunităţile de aici şi sunt exemple strălucite de copii ai Domnului.
24 Vă rog să vă manifestaţi iubirea voastră faţă de aceşti oameni, făcând pentru ei tot ce m-am lăudat în public că veţi face.