1 Îmi dau seama că nici nu ar trebui să vă amintesc despre aceasta, respectiv despre ajutorul pe care se cuvine să-l daţi copiilor lui Dumnezeu.
2 Căci ştiu cu câtă râvnă o faceţi şi de aceea m-am şi lăudat prietenilor din Macedonia încă de acum un an că sunteţi gata să le trimiteţi un ajutor în bani. De fapt, tocmai entuziasmul vostru i-a determinat pe mulţi dintre ei să înceapă şi ei strângerea de ajutoare.
3 Eu însă îi trimit pe aceşti oameni tocmai pentru a mă asigura că sunteţi, într-adevăr, gata aşa cum le-am spus, cu toţi banii adunaţi; n-aş vrea ca de data aceasta să reiasă că m-am înşelat când m-am lăudat cu voi.
4 Tare mi-ar fi ruşine – după cum şi vouă v-ar fi – să-i iau pe aceşti macedonieni cu mine şi, când colo, să constat că nu sunteţi încă gata s-o faceţi, cum le-am spus!
5 Aşadar, i-am rugat pe ceilalţi fraţi de aici să se ducă înaintea mea şi să vadă dacă darul pe care l-aţi promis e pregătit deja. Aş dori să fie un dar adevărat, şi să nu pară că a fost făcut la insistenţele altuia.
6 Nu uitaţi însă un lucru, că dacă daţi puţin, puţin veţi şi primi. Gospodarul care seamănă doar câteva seminţe abia va strânge o recoltă mică, dar dacă însămânţează o cantitate mare, şi secerişul va fi bogat.
7 Fiecare trebuie să decidă singur cât să dea. Nu forţaţi pe nimeni să dea mai mult decât este dispus, căci Dumnezeu doreşte ca cei care dau să dea din toată inima.
8 Dumnezeu e în stare să vă compenseze golurile, dându-vă tot ceea ce vă lipseşte, şi chiar mai mult, aşa încât nu numai că veţi avea destul pentru acoperirea propriilor voastre nevoi, ci vă va mai rămâne din belşug să daţi cu bucurie şi altora.
9 Este aşa cum spun Scripturile: „Omul evlavios dă cu mână largă la săraci. Faptele sale bune îi vor face cinste în veci.”
10 Căci Dumnezeu, care dă sămânţă gospodarului să semene şi, mai pe urmă, o recoltă bună s-o secere şi să se bucure de ea, vă va da şi vouă tot mai multă sămânţă de semănat şi o va face să crească, pentru ca voi să puteţi dărui tot mai multe roade din secerişul vostru.
11 Da, într-adevăr, Dumnezeu vă va da din belşug, ca să puteţi da şi voi altora, iar când vom duce celor care au nevoie darurile voastre, vor izbucni în strigăte de laudă şi mulţumire către Dumnezeu pentru ajutorul vostru.
12 Astfel, două lucruri se realizează ca urmare a darurilor voastre: cei care duc lipsă vor fi ajutaţi iar aceştia, la rândul lor, nu vor mai conteni să-i mulţumească lui Dumnezeu.
13 Cei pe care-i ajutaţi se vor bucura nu numai din pricina darurilor voastre generoase, pentru ei şi pentru alţii, ci, în plus, îl vor lăuda pe Dumnezeu, văzând că faptele voastre sunt la fel de bune ca doctrina voastră.
14 Iar ei se vor ruga pentru voi fierbinte şi stăruitor, cu multă simţire, ca urmare a harului minunat al lui Dumnezeu arătat prin voi.
15 Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru Fiul său – darul său prea minunat pentru a putea fi exprimat în cuvinte.