1 Peste două zile, mama lui Isus fu invitată la o nuntă în satul din Cana Galileea,
2 şi Isus împreună cu ucenicii se aflau şi ei printre musafiri.
3 În timpul petrecerii, se terminară proviziile de vin şi mama lui Isus îi aduse la cunoştinţă acest fapt.
4 „N-am cum să te ajut acum, îi spuse el, căci încă n-a sosit vremea minunilor pentru mine.”
5 Dar mama lui zise slugilor: „Să faceţi tot ce vă spune el.”
6 Erau acolo şase vase din piatră pentru vin, care se utilizau la diferite ceremonialuri evreieşti şi aveau o capacitate de vreo sută de litri.
7 Isus spuse atunci slugilor să le umple cu apă până sus. Când terminară, zise:
8 „Scoate-ţi acum puţină apă şi aduceţi-o aici naşului.”
9 Când gustă acesta apa, care între timp se prefăcuse în vin, neştiind de unde prevenise (deşi, se înţelege că slugile ştiau), naşul îl chemă pe mire.
10 „Tare mai e bun vinul ăsta!” spuse el. „Tu nu eşti ca ceilalţi. De obicei, gazda pune la masă întâi vinul cel mai bun şi numai după aceea, când toţi sunt sătui şi nu le mai pasă, scoate şi din celălalt mai ieftin. Dar tu l-ai păstrat pe cel bun la urmă.”
11 Minunea aceasta din Cana Galileii a fost prima demonstraţie publică a puterii sale cereşti pe care a făcut-o Isus. Şi ucenicii săi au crezut că într-adevăr el este Mesia.
12 După nuntă, el plecă pentru câteva zile la Capernaum, împreună cu mama, cu fraţii şi cu ucenicii săi.
13 Apoi veni timpul pentru celebrarea anuală a Paştelui evreiesc şi Isus plecă la Ierusalim.
14 În jurul templului văzu negustorii care vindeau vite, oi şi porumbei pentru jertfe precum şi cămătari, postaţi îndărătul tejghelelor lor.
15 Isus îşi confecţionă un bici din frânghii împletite şi îi alungă pe toţi afară, gonind oile şi vitele, împrăştiind banii cămătarilor pe jos şi răsturnându-le mesele.
16 Apoi, apropiindu-se de cei care vindeau porumbei, li se adresă cu următoarele cuvinte: „Luaţi lucrurile astea de aici! Nu faceţi piaţă din Casa Tatălui meu!”
17 Ucenicii săi îşi amintiră atunci de profeţia din Scripturi care zice: „Preocuparea pentru Casa lui Dumnezeu mă va mistui pe mine.”
18 „Cine-ţi dă ţie dreptul să le porunceşti să iasă afară?” îi cerură socoteală conducătorii evrei. „Dacă ai această autoritate de la Dumnezeu, arată-ne o minune care să dovedească acest fapt.”
19 „De acord, răspunse Isus, iată minunea pe care am s-o fac pentru voi: Distrugeţi sanctuarul acesta şi în trei zile am să-l ridic la loc.”
20 „Ce-ai spus?! – exclamară ei. Când a trebuit patruzeci şi şase de ani să se construiască templul acesta, tu vii şi zici că-l poţi ridica în trei zile?”
21 Dar prin „sanctuarul acesta” el înţelegea trupul său.
22 După învierea sa, ucenicii şi-au adus aminte de spusele sale şi şi-au dat seama că citatul acela din Scriptură pe care-l pomenise se referea într-adevăr la persoana sa şi că se împlinise în întregime.
23 Din pricina minunilor pe care le-a făcut în Ierusalim cu ocazia sărbătorilor de Paşte, mulţi oameni s-au convins că, într-adevăr el este Mesia.
24 Dar Isus nu s-a încrezut în ei, deoarece cunoştea oamenii în profunzime.
25 Nu avea nevoie să-i spună nimeni cât de schimbătoare e firea omului.