1 În timpul acela însă Irod împăratul, puse mânile ca să facă rău la unii din ai bisericii,
2 Şi omorî cu spada pe Iacob, fratele lui Ioan.
3 Şi văzând că place Iudeilor, mai puse mâna şi pe Petru, şi erau zilele azimelor.
4 Şi prinzându-l îl puse în închisoare, dându-l la patru streji de câte patru ostaşi, ca să-l păzească, hotărît fiind ca după Paşti să-l aducă sus înaintea poporului.
5 Deci Petru erà păzit în închisoare; şi rugăciune către Dumnezeu se făceà într’una pentru dânsul, din partea bisericei.
6 Şi când aveà de gând Irod, ca să-l scoată afară, Petru erà culcat în aceea noapte între doi ostaşi, legat fiind cu două lanţuri şi păzitori lângă uşă păzeau închisoarea.
7 Şi iată, un înger al Domnului stătù de-odată, şi o lumină lumină în închisoare; şi lovind în coasta lui Petru, îl deşteptă zicând: scoală degrabă.Şi îi căzură jos lanţurile din mâni.
8 Şi îngerul îi zise: încinge-te şi pune-ţi sandalele în picioare. Şi el făcù aşà. Apoi îi zise: îmbracă-ţi haina şi urmează-mi.
9 Şi ieşind îi urmà, şi nu ştià, că adevărat este ce se face prin înger, ci i-se păreà că vede o vedenie.
10 Şi trecând cea dintâiu strajă, şi pe a doua, veniră la poarta de fier, ce duce în oraş, care li-se deschise dela sine şi ieşind apucară înainte într’o stradă, şi îndată se depărtă îngerul dela dânsul.
11 Atuncia Petru venindu-şi în sine zise: acum ştiu cu adevărat, că Domnul a trimis pe îngerul său şi m’a scăpat din mâna lui Irod, şi din toată aşteptarea poporului Iudeilor.
12 Şi dându-şi bine seama, venì la casa Mariei, muma lui Ioan, care se numeşte Marcu, unde erau mulţi adunaţi şi se rugau.
13 Şi bătând el la uşa porţii, o slujnică cu numele Rode venì să asculte.
14 Şi cunoscând glasul lui Petru, de bucurie nu deschise poarta, ci alergând înlăuntru spuse, că Petru stă înaintea Porţii.
15 Iar ei ziseră către dânsa: nu eşti în firea ta; dar ea încredinţà cu stăruinţă, că aşà este. Şi ei ziceau: este îngerul lui.
16 Dar Petru stăruià bătând; şi deschizând, îl văzură şi rămaseră uimiţi.
17 Şi făcându-le semn cu mâna ca să tacă, le spuse cum Domnul l-a scos din închisoare, şi zise: spuneţi acestea lui Iacob şi fraţilor. Şi ieşind se duse într’alt loc.
18 Şi făcându-se ziuă erà turburare nu puţină între ostaşi, ce s’a făcut oare Petru.
19 Şi Irod căutându-l cu stăruinţă şi negăsindu-l, cercetând cu deamănuntul pe păzitori, poruncì ca ei să fie omorîţi, şi plecând din Iudea la Cesaria, rămase aci.
20 Şi Irod erà în mare vrăjmăşie cu locuitorii din Tir şi Sidon; dar ei într’un gând veniră la dânsul, şi înduplecând pe Blastu, care erà preste camera de culcat a împăratului, cereau pace, pentru că ţara lor îşi aveà mijloacele de vieţuire din ţara împărătească.
21 Şi după ce fù hotărâtă o zi, Irod îmbrăcându-se în vestmânt împărătesc, şi şezând pe tron cuvântà către dânşii:
22 Şi poporul strigà la zisele lui: glas de Dumnezeu, şi nu de om.
23 Şi îndată un înger al Domnului îl lovì pentru că nu dete mărire lui Dumnezeu: şi mâncat find de viermi murì.
24 Iar cuvântul lui Dumnezeu sporià şi câştigà în mulţime.
25 Şi Barnaba şi Saul, după ce îşi împliniră însărcinarea, se întoarseră din Ierusalim, luând cu dânşii şi pe Ioan, care se numi Marcu.