1 Luaţi-vă după mine, după cum şi eu m’am luat după Hristos.
2 Vă laud însă fraţilor că în tot vă aduceţi aminte de mine şi ţineţi datinele astfel, după cum vi le-am încredinţat vouă.
3 Dar voesc ca voi să ştiţi, că Hristos este capul oricărui bărbat, iar bărbatul este cap al femeii şi Dumnezeu este cap al lui Hristos.
4 Orice bărbat, care se roagă sau vorbeşte cevà profetic având cevà pe cap, necinsteşte capul său.
5 Orice femeie, care se roagă sau vorbeşte profetic cu capul neînvelit, necinsteşte capul ei; căci una şi aceeaşi este cu cea rasă.
6 Căci dacă o femeie nu-şi înveleşte capul, şi tunză-se; iar dacă urît este pentru femeie ca să se tunză sau să se rază, învelească-şi capul.
7 Căci un bărbat nu trebue să-şi învelească capul, fiind chipul şi mărirea lui Dumnezeu: iar femeia este mărirea bărbatului.
8 Pentru că nu este bărbat din femeie, ci femeia din bărbat;
9 Şi pentru că n’a fost făcut bărbat pentru femeie, ci femeia pentru bărbat;
10 Deaceea femeia trebue să aibă stăpânire asupra capului ei pentru îngeri.
11 Însă nici femeie fără bărbat, nici bărbat fără femeie nu este în Domnul.
12 Căci după cum femeia este din bărbat, astfel şi bărbatul prin femeie, iar toate sunt din Dumnezeu.
13 Judecaţi în voi înşivă cuviincios este ca o femeie neînvelită la cap să se roage lui Dumnezeu?
14 Şi nu vă învaţă chiar firea, că un bărbat dacă poartă părul lung necinste îi este,
15 Şi o femeie dacă poartă părul lung mărire îi este? Pentru că părul lung îi este dat drept învelitoare.
16 Iar dacă găseşte cineva cu cale să fie iubitor de ceartă, noi nu avem un astfel de obiceiu, şi nici bisericile lui Dumnezeu.
17 Poruncind însă aceasta nu laud, fiindcă nu vă adunaţi împreună spre mai bine, ci spre mai rău.
18 Mai întâiu pentru că venind voi împreună în adunare aud, că sunt desbinări între voi, şi în parte cred.
19 Căci trebue să fie şi deosebiri între voi, pentru că cei lămuriţi să se facă cunoscuţi între voi.
20 Deci când vă adunaţi în acelaşi loc, nu este cu putinţă ca să mâncaţi cina Domnului;
21 Pentru că fiecare ià mai dinainte cina sa la o parte când mănâncă, şi astfel unuia îi este foame, iar altul este beat.
22 Nu aveţi dar case ca să mâncaţi şi să beţi? Sau despreţuiţi biserica lui Dumnezeu, şi daţi de ruşine pe cei care n’au? Ce să vă zic? Vă voiu lăudà? În aceasta nu vă laud.
23 Căci eu am primit dela Domnul ceea ce v’am şi dat, că domnul Iisus în noaptea când erà dat prins luă pâne.
24 Şi mulţumind o frânse şi zise: Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul meu, care pentru voi este, să fie frânt; aceasta faceţi spre a mea amintire.
25 Asemenea şi paharul după cinare, zicând: acest pahar este noul aşăzământ în sângele meu; aceasta faceţi, ori de câte ori îl beţi, spre amintirea mea.
26 Pentru că de câte ori mâncaţi pânea aceasta şi beţi paharul acesta, moartea Domnului vestiţi, până când va fi venit.
27 Astfel cine cu nevrednicie mănâncă pânea sau beà paharul Domnului, vinovat va fi de trupul şi sângele Domnului.
28 Cerce-se dar omul pe sine, şi astfel mănânce şi beà din acest pahar.
29 Căci cine cu nevrednicie mănâncă şi beà, osânda pentru sine însuşi mănâncă şi bea, dacă nu judecă trupul Domnului.
30 Deaceea între voi mulţi sunt slabi şi bolnavi şi mulţi dorm,
31 Dacă însă ne-am judecà pe noi înşine, n’am fi judecaţi;
32 Dar judecaţi fiind, suntem înţelepţiţi de Domnul pentru ca să nu fim osândiţi deodată cu lumea.
33 Astfel, fraţii mei, când vă adunaţi ca să mâncaţi, aşteptaţi unii pe alţii.
34 Iar dacă îi este cuiva foame, mănânce acasă, ca să nu vă adunaţi spre osândă. Celelalte le voiu rânduì îndată ce voiu fi venit.