1 Regele Belşazzar a făcut un ospăţ mare mai marilor săi, o mie, şi bea vin cu aceşti o mie. 2 Şi în cheful vinului a poruncit Belşazzar să se aducă vasele cele de aur şi de argint, pe care Nebucodonosor, părintele său, le adusese din templul din Ierusalim, ca să bea cu dânsele regele şi mai marii săi, femeile sale şi concubinele sale. 3 Deci s’au adus vasele de aur, care se aduseseră din templul casei Dumnezelui din Ierusalim; şi băură cu dânsele regele şi mai marii săi, femeile sale şi concubinele sale. 4 Băură vin şi lăudară pe zeii lor de aur şi de argint, de aramă de fer, de lemn şi de peatră.
5 În aceeaşi oră au ieşit degete de mână de om, şi au scris în faţa policandrului pe tâncueala zidului palatului regelui; şi regele vedea partea aceea a mânei care scria. 6 Atuncia faţa regelui s’a schimbat şi gândurile întru atâta i s’au turburat, încât încheiturile coapselor sale se desfăceau şi genunchile sale se loviau unul de altul. 7 Şi a strigat regele cu tărie ca să aducă pe magi, pe Chaldei şi pe descântători. Şi regele luând cuvântul, a zis către înţelepţii Babilonului: Cine va ceti scrisoarea aceasta, şi-mi va arăta deslegarea ei, acela va fi îmbrăcat cu purpură, şi lanţ de aur se va pune pe grumazul său, şi ca al treilea va domni în regat. 8 Aţuncia au întrat toţi înţelepţii regelui; dar nu putură să cetească scrisoarea, nici să arate regelui deslegarea ei. 9 Şi regele Belşazzar s’a turburat, şi mai marii săi au încremenit.
10 Şi la răcnetele regelui şi ale mai marilor săi a întrat regina în casa ospăţului; şi luând cuvânţul regina, a zis: Rege, să trăeşti în veci! să nu se turbure gândurile tale, şi faţa ta să nu se schimbe. 11 Este un om în regatul tău, în care este spiritul zeilor sfinţi; şi în zilele părintelui tău găsitu-s’a în el lumină, pricepere şi înţelepciune, ca înţelepciunea zeilor; acela pe care regele Nebucodonosor, părintele tău, l-a pus mai mare preste magi, descântători, Chaldei şi fermecători. 12 Căci un spirit ales, cunoştinţă şi pricepere în tâlcuirea visurilor, în spunerea celor ascunse şi în deslegarea nodurilor, este în acel Daniel, pe care regele l-a numit Beltşazzar: acum deci să se cheme Daniel, şi-ţi va arăta deslegarea.
13 Atuncia Daniel fu dus înaintea regelui. Şi regele luând cuvântul, a zis către Daniel: Au tu eşti acel Daniel, dintre fiii celor aduşi prinşi din Iuda, pe cari i-a adus din Iudea regele, părintele meu? 14 Auzit-am de tine, că spiritul zeilor este în tine, şi că s’a găsit în tine lumină, pricepere şi înţelepciune aleasă. 15 Şi acum fost-au duşi înaintea mea înţelepţii şi descântătorii, ca să cetească scrisoarea aceasta, şi să-mi arate deslegarea ei; dar n’au putut să arate deslegarea lucrului. 16 Şi eu am auzit de tine, că poţi să tâlcueşti şi să deslegi nodurile; şi acum, de poţi să ceteşti scrisoarea, şi să-mi arăţi deslegarea ei, cu purpură vei fi îmbrăcat, şi lanţ de aur se va pune pe grumazul tău, şi ca al treilea vei domni în regat.
17 Atuncia a răspuns Daniel, şi a zis înaintea regelui: Darurile tale rămână-ţi, şi dă altuia răsplătirile tale; dar eu voiu ceti regelui scrisoarea, şi-i voiu arăta deslegarea. 18 Tu, rege! Dumnezeul cel Preaînalt a dat lui Nebucodonosor, părintele tău, regat, mărime, şi onoare; 19 Şi de mărimea, ce i-a dat, toate popoarele, naţiunile şi limbile tremurau şi se înfricoşau înaintea lui; pe cine voia, omora; şi pe cine voia, lăsa să trăească; şi pe cine voia, umilia. 20 Dar când inima lui s’a înălţat, şi duhul său s’a împetrit în mândrie, fu aruncat din tronul său de rege şi mărirea sa se depărtă dela dânsul. 21 Şi fu alungat dintre fiii oamenilor, şi inima lui se făcu ca a fiarelor, şi locuinţa lui era cu asinii sălbatici; cu iarbă se hrănia ca boii, şi corpul său se adăpa din roua cerului, până ce a cunoscut, că Dumnezeul cel Preanalt domneşte preste regatele oamenilor şi pune preste dânsele pe cine voieşte.
22 Iar tu, fiul său Belşazzar, nu ţi-ai umilit inima ta, deşi cunoşteai toate acestea: 23 Dar te-ai ridicat asupra Domnului cerului; şi vasele casei sale s’au adus înaintea ta, şi aţi băut vin cu dânsele, tu şi mai marii tăi, femeile tale şi concubinele tale, şi ai lăudat pe zeii cei de argint şi de aur, de aramă, de fer, de lemn şi de peatră, care nici nu văd, nici nu aud, nici nu înţeleg, iar pe Dumnezeu, în mâna căruia este suflarea ta, şi în puterea lui toate căile tale, nu l-ai mărit. 24 Deaceea s’a trimis de dânsul această parte de mână, şi s’a scris scrisoarea aceasta.
25 Şi aceasta este scrisoarea, care s’a scris: Mene, (numărat) Tekel (cumpănit), Ufarsini (părţi). 26 Aceasta este deslegarea lucrului: Mene: a numărat Dumnezeu regatul tău, şi i-a pus sfârşit; 27 Tekel: eşti cumpănit în cumpănă, şi aflat prea uşor; 28 Peres: s’a despărţit regatul tău, şi s’a dat Mezilor şi Perşilor.
29 Atuncia a poruncit Belşazzar, şi au îmbrăcat pe Daniel cu purpură, şi au pus lanţ de aur pe grumazul său, şi proclamatu-s’a, că el va domni al treilea în regat.
30 În aceeaşi noapte fu ucis Belşazzar regele Chaldeilor.
31 Şi Dariu, Medul, a luat regatul, fiind ca de şeasezeci şi doi de ani.