30
Şi a mai fost către mine cuvântul Domnului, zicând: Fiul omului, profeţeşte, şi zi: Aşa zice Domnul, Dumnezeul: Văitaţi-vă, „Vai de ziuă!” Căci aproape este ziua, Da, ziua Domnului este aproape; Zi plină de nouri va fi timpul sfârşitului popoarelor. Căci va veni asupra Egiptului sabia, Şi va fi cutremur mare în Etiopia, Când, cei de moarte răniţi, vor cădea în Egipt, Şi se va lua mulţimea, lui, Şi se vor surpa temeliile lui: Etiopia şi Libia şi Lidia, Şi tot poporul cel amestecat, şi Chubul, Şi fiii ţării aliate, Vor cădea cu dânşii de sabie. Aşa zice Domnul. Vor cădea şi cei ce sprijinesc pe Egipt; Şi îngâmfarea în puterea sa se va înjosi; Dela Migdol, până la Siene vor cădea într’însul de sabie, Zice Domnul, Dumnezeul. Şi se vor pustii în mijlocul ţărilor pustiite, Şi cetăţile lui vor fi în mijlocul cetăţilor pustiite. Şi vor cunoaşte, că eu sunt Domnul, Când voiu pune foc în Egipt, Şi când se vor sfărâma toţi cei ce-l ajutau. În ziua aceea vor ieşi dela mine soli în corăbii, Ca să spăimânte pe Etiopenii cei fără temere; Şi va veni asupră-le cutremur mare, ca în ziua Egiptului; Căci iată, vine! 10 Aşa zice Domnul, Dumnezeul: Voiu face să înceteze mulţimea Egiptului, Prin mâna lui Nebucodonosor, regele Babilonului. 11 El şi poporul său cu dânsul, cei mai groaznici dintre popoare Vor fi aduşi să strice ţara, Şi vor scoate săbiile lor asupra Egiptului, Şi vor umplea ţara de ucişi: 12 Şi eu voiu seca râurile: Şi voiu da ţara în mânile răilor; Şi voiu pustii ţara şi tot ce este într’însa, Prin mânile străinilor; Eu Domnul am vorbit. 13 Aşa zice Domnul, Dumnezeul: Voiu nimici şi idolii, Şi voiu face să înceteze chipurile din Nof; Şi nu va mai fi Domn din pământul Egiptului; Şi voiu răspândi temere în pământul Egiptului. 14 Şi voiu pustii Patrosul. Şi voiu pune foc în Zoan, şi voiu săvârşi judecăţi în No; 15 Şi voiu vărsa mânia mea asupra Sinului, (Pelus) cetăţuea Egiptului, Şi voiu stârpi mulţimea din No. 16 Şi voiu pune foc în Egipt; Chinurile vor cuprinde Sinul, Noul se va despica, Şi Noful de inamici, ziua mare: 17 Tânării Avenului şi ai Pibesetului vor cădea de sabie, Şi se vor duce prinşi. 18 În Tafnes se va întuneca ziua, Când voiu sfărâma acolo zăvoarele Egiptului; Şi îngâmfarea în puterea sa va înceta într’însul; Nour îl va acoperi, Şi fiicele sale se vor duce prinse. 19 Aşa voiu săvârşi judecăţile mele asupra Egiptului; Şi vor cunoaşte, că eu sunt Domnul. 20 Şi în anul al unsprezecelea, în luna întâia, la şeapte ale lunei, a fost către mine cuvântul Domnului, zicând: 21 Fiul omului, eu am sfărâmat braţul lui Faraon, regele Egiptului; Şi iată, nu i-se vor face legături, ca să se tămăduească, Ca nu înfăşurându-se cu legături să capete putere, spre a ţinea sabia. 22 Deaceea aşa zice Domnul, Dumnezeul: Iată, eu sunt împoţriva lui Faraon, regele Egiptului, Şi-i voiu frânge amândouă braţele sale, pe cel tare şi pe cel frânt; Şi voiu face, ca să cadă sabia din mâna lui. 23 Şi voiu împrăştia pe Egipteni între popoare, Şi-i voiu risipi prin ţări. 24 Şi voiu întări braţele regelui Babilonului, Şi voiu pune în mâna sa sabia mea; Dar braţele lui Faraon le voiu sfărâma, Şi va suspina înaintea lui cu suspinele celui rănit de moarte. 25 Dar braţele regelui Babilonului le voiu întări; Şi braţele lui Faraon vor cădea, Şi vor cunoaşte, că eu sunt Domnul, Când voiu pune sabia mea, în mâna regelui Babilonului, Şi o va întinde asupra pământului Egiptului, 26 Şi când voiu împrăştia pe Egipteni între popoare, Şi-i voiu risipi prin ţări; Şi vor cunoaşte, că eu sunt Domnul.