1 Şi în anul al şeaselea, în a cincea zi a lunei a şeasea, precând şedeam în casa mea, şi bătrânii lui Iuda şedeau înaintea mea, mâna Domnului, Dumnezeului, căzut-a acolo preste mine. 2 Şi am văzut, şi iată un chip, ca asemânarea focului! Dela asemânarea coapselor lui în jos era foc; şi dela coapsele lui în sus era ca privirea luminei, ca coloarea arămii aurului. 3 Şi a întins chipul unei mâni, şi m’a apucat de zulufii capului meu, şi ridicându-mă Duhul între pământ şi cer, adusu-m’a în viziunile lui Dumnezeu la Ierusalim, la uşa porţii de dinlăuntru ce caută spre mează-noapte, unde era scaunul idolului geloziei, care întărâtă la gelozie. 4 Şi iată, mărirea Dumnezeului lui Israel era acolo, ca în viziunea ce am văzut-o în vale.
5 Şi zis-a către mine: Fiul omului, ridică ochii tăi spre calea despre mează-noapte. Şi am ridicat ochii mei spre calea despre mează-noapte, şi în poarta altarului era idolul acesta al geloziei la întrarea altarului.
6 Atuncia zis-a către mine: Fiul omului, vezi tu ce fac aceştia? urîciunile cele mari, ce casa lui Israel face acolo, ca să mă depărteze de templul meu? Dar urîciuni şi mai mari vei vedea.
7 Şi m’a adus în poarta curţii, şi am văzut, şi iată, o gaură în părete! 8 Şi zis-a către mine: Fiul omului, sapă în părete: şi am săpat în perete, şi iată, o uşă. 9 Şi zis-a către mine: Întră şi vezi urîciunile cele cumplite ce aceştia fac aicea. 10 Şi am întrat şi am văzut: şi iată, toate chipurile de târiitoare şi de animale urîcioase, şi toţi idolii casei lui Israel erau săpaţi pe păreţi de jur împrejur. 11 Şi stăteau înaintea lor şeaptezeci bărbaţi din bătrânii casei lui Israel, iar în mijlocul lor sta Jaazania, fiul lui Şafan; şi ţinea fiecare în mâna sa tămâiătoarea sa; şi se sui în sus un nour des de tămâie.
12 Şi zis-a către mine: Fiul omului, văzut-ai ce fac la întunerec bătrânii casei lui Israel, fiecare în camerile chipurilor sale? Căci zic: „Domnul nu ne vede; Domnul a părăsit ţara”. 13 Şi zis-a către mine: Dar urîciuni şi mai mari vei veda că fac.
14 Şi m’a dus la întrarea porţii casei Domnului, ce caută spre mează-noapte, şi iată, acolo şedeau femei, ce plângeau pentru Tamuz.
15 Şi zis-a către mine: Văzut-ai, fiul omului? dar urîciuni şi mai mari decât acestea vei vedea.
16 Şi m’a dus în curtea cea din lăuntru a casei Domnului: şi iată, în uşa templului Domnului, între portic şi altar, ca la douăzeci şi cinci de bărbaţi, cu dosurile lor spre templul Domnului, şi cu feţele lor spre răsărit; se închinau soarelui spre răsărit.
17 Şi zis-a către mine: Văzut-ai, fiul omului? Au mic este aceasta pentru casa lui Iuda, ca să facă urîciunile, ce aceştia fac aicea? umplând de silnicie toată ţara, şi tot mai mult mâniându-mă, Şi iată, ei pun în nările lor ramură sfântă! 18 Deaceea şi eu voiu lucra cu furie; ochiul meu nu-i va cruţa, nici nu mă voiu îndura; şi când vor striga în auzul meu cu voce tare, nu-i voiu asculta.