1 Cuvântul Domnului ce a fost către Ozea, fiul lui Beeri, în zilele lui Uzia, ale lui Iotam, ale lui Ahaz, şi ale lui Hezekia, regi ai lui Iuda, şi în zilele lui Ieroboam, fiul lui Ioaş, regele lui Israel.
2 Începutul vorbirii Domnului prin Ozea. Domnul zise lui Ozea: Mergi, ia-ţi o femeie desfrânată, şi fă în desfrânare cu ea fii; căci ţara a desfrânat, abătându-se din urma Domnului.
3 Deci a mers, şi a luat pe Gomera, fiica lui Diblaim; şi ea zămisli, şi-i născu un fiu. 4 Şi Domnul a zis către dânsul: Chiamă numele lui: Ezreel; căci încă puţin, şi voiu răsbuna sângele Ezreelului asupra casei lui Iehu, şi voiu face să înceteze regatul casei lui Israel. 5 Şi în ziua aceea voiu frânge arcul lui Israel în valea Ezreelului.
6 Şi ea mai zămisli, şi născu o fiică. Şi Domnul a zis către dânsul: Chiamă numele ei: Lo-Ruhama (cea fără îndurare): căci nu voiu mai avea îndurare de casa lui Israel, ci cu totul îl voiu răpi. 7 Iar de casa lui Iuda mă voiu îndura, şi-i voiu mântui prin mine însumi, care sunt Domnul, Dumnezeul lor; nu-i voiu mântui prin arc, nici prin sabie, nici prin resbel, nici prin cai, nici prin călăreţi.
8 Şi după ce a înţărcat pe Lo-Ruhama, ea zămisli şi născu alt fiu. 9 Şi a zis Domnul: Chiamă numele lui: Lo-Ammi, (nu-i poporul meu); căci voi nu-mi sunteţi popor, şi eu nu vă voiu fi Dumnezeu. 10 Totuşi numărul fiilor lui Israel va fi ca nisipul mării, care nu se poate măsura, nici număra; şi în locul, unde li s’a zis: Nu sunteţi poporul meu, acolo li se va zice: Voi sunteţi fiii Dumnezeului celui viu. 11 Atuncia se vor aduna la un loc fiii lui Iuda şi fiii lui Israel, îşi vor pune un cap, şi se vor sui din ţară; căci mare va fi ziua Ezreelului.