1 Pustiiul şi uscatul se vor bucura, Deşertul se va veseli şi va înflori ca roza; 2 Va înflori şi se va veseli, Da, se va veseli şi va cânta de bucurie; Da-se-va la mărirea Libanului, Măreţia Carmelului şi a Şaronului; Aceste vedea-vor mărirea Domnului, Mărirea Dumnezeului nostru. 3 Împuterniciţi mânele slabe, Şi întăriţi genunchile cele şovăitoare! 4 Spuneţi către cei slabi de inimă: „Fiţi tari, nu vă temeţi; Iată, Dumnezeul vostru vine cu răsbunare, Dumnezeu vine cu răsplătire, El vine, şi vă mântuie!” 5 Atunci ochii orbilor se vor deschide, Şi urechile surzilor se vor destupa. 6 Atunci ologul va sări ca cerbul, Şi limba mutului va cânta; Căci în pustiuri vor isbucni ape, Şi râuri în deşert. 7 Marea de nisip în lac se va preface, Şi pământul însetat în fântâni de apă; Locul unde locuesc şacalii, Va fi locul trestiei şi al papurei. 8 Şi fi-va acolo o cale şi un drum, Ce se va numi: Drumul Sfânt; Cel necurat printr’însul nu va trece, ci fi-va el numai pentru cei mântuiţi; Călcătorii, chiar şi cei ce nu cunosc calea, nu se vor rătăci. 9 Leu acolo nu va fi, Nici fiara sălbatică nu se va sui pe dânsul; Nu se va afla pe el; Ci cei mântuiţi vor umbla pe dansul. 10 Şi cei mântuiţi ai Domnului se vor înturna; Vor veni cu cântare de bucurie în Sion, Cu bucurie vecinică pe capul lor; Veselie şi bucurie vor dobândi, Iar păsul şi suspinul vor fugi.