1 Scoală-te, scoală-te, îmbracă-te cu puterea ta, Sioane: Îmbracă vestmintele tale cele măreţe, Ierusalime cetate sfântă; Căci mai mult nu va întra la tine Cel necircumcis, nici cel necurat. 2 Scutură-ţi ţărâna! Şezi drept, Ierusalime! Desleagă legăturile dela grumazul tău, Fiică prisonieră a Sionului! 3 Căci aşa zice Domnul: Precum pe nimica aţi fost vinduţi, Aşa şi răscumpăraţi veţi fi fără argint. 4 Căci aşa zice Domnul: Poporul meu coborî-tu-s’a odată în Egipt, Ca să petreacă acolo; Aşa şi Asirienii fără cuvânt i-au apăsat. 5 Şi acum ce-mi este aicea, zice Domnul, Că poporul meu pe nimic a fost luat? Cei ce-l stăpânesc, urlă la el, zice Domnul, Şi numele meu se blestemă totdeauna, în toate zilele. 6 Deaceea poporul meu va cunoaşte numele meu, Cunoaşte-va în ziua aceea, Că eu sunt cel ce cuvântez; iată, eu. 7 Cât de frumoase sunt pe munţi Picioarele celui ce dă în ştire binele, celui ce face să se audă pacea, Celui ce dă în ştire bi-nele, celui ce face să se audă mântuirea, Celui ce zice către Sion: Dumnezeul tău domneşte! 8 Vocea custozilor tăi! ei înalţă vocea, Ei cântă cu toţii; Căci văd, ochiu către ochiu, Că Domnul s’a întors în Sion. 9 Tresăltaţi, cântaţi cu toatele, Voi, ruine ale Ierusalimului: Căci Domnul a mângăiat poporul său a răscumpărat Ierusalimul. 10 Dom-nul a desgolit sfântul său braţ Înaintea ochilor tutulor popoarelor; Şi toate marginile pământului Văd mântuirea Dumnezeului nostru. 11 Depărtaţi-vă! de-părtaţi-vă! ieşiţi d’acolo! Şi de necurat să nu vă atingeţi! Ieşiţi din mijlocul lui! Curăţiţi-vă voi toţi, cari purtaţi uneltele Domnului! 12 Căci nu veţi ieşi cu iuţeală, Nici cu fugă veţi merge; Căci Domnul merge înaintea voastră, Şi Dumnezeul lui Israel este coada-armiei voastre.