1 Iată, servul meu va prospera, Se va ridica, şi se va înălţa, şi va fi înalt foarte! 2 Precum mulţi îngrozitu-s’au de tine, (Atâta era faţa lui stricată mai mult decât la ori care, Şi chipul său mai mult decât al fiilor oamenilor;) 3 Aşa trage-va la sine popoare multe; Regii vor astupa gurile lor asupră-i; Că vor vedea ceeace încă nu li-se spusese, Şi vor înţelege ceeace încă nu auziseră. 4 Cine crezut-a în ştirea noastră? Şi braţul Domnului cui s’a descoperit? 5 Căci crescut-a înaintea lui ca o odraslă fragedă, Ca o rădăcină din pământ uscat; N’avea nici chip, nici frumuseţe; Şi noi văzându-l, Arătos nu era, ca să-l dorim. 6 Fu despreţuit şi cel mai din urmă între oameni, Omul durerilor şi cunoscut cu păsuri; Fu ca şi cel ce-şi ascunde faţa lui de noi; Despreţuitu-l-am şi nu l-am socotit. 7 Dar el a purtat păsurile noastre, Şi cu durerile noastre s’a încărcat; Dar noi socotirăm, că dela Dumnezeu este bătut, lovit şi chinuit. 8 Dar el rănitu-s’a pentru fărădelegile noastre, Sdrobitu-s’a pentru nelegiuirile noastre; Pedeapsă, aducătoare noauă de pace, era asupra lui, Şi prin rănile lui noi ne-am vindecat. 9 Noi toţi rătăcitu-ne-am, ca oile, Înturnatu-ne-am fiecare în calea sa; Iar Domnul lăsat-a să-l nimerească fărădelegea noastră a tuturor. 10 El apăsat şi chinuit era, Şi totuş n’a deschis gura sa; Adusu-s’a ca un miel spre junghiere; Şi ca oaia mută înaintea tunzătorului ei, N’a deschis gura sa. 11 Răpit a fost de apăsare şi judecată; Dar neamul lui cine-l va spune? Căci stârpitu-s’a din pământul celor vii; Lovit a fost pentru fărădelegea poporului meu. 12 Şi s’a făcut mormântul său cu nelegiuiţii, Şi cu cel avut a fost îmmormântarea lui; Deşi nedreptate n’a făcut, Nici s’a aflat vicleşug în gura lui. 13 Dar plăcutu-i-a Domnului să-l lovească, Să-l întristeze; Dar după ce sufletul său se va aduce jertfă pentru vină, Vedea-va urmaşi, îndelungi-se-vor zilele lui, Şi voinţa Domnului va prospera în mâna lui. 14 Vedea-va fructele durerii sufletului său şi se va sătura; Prin cunoaşterea lui servul meu cel drept pre mulţi va îndrepta; Căci pur-tat-a fărădelegile lor. 15 Deaceea parte îi voiu da între cei mari, Şi cu cei pu-ternici îşi va împărţi prada; Căci dat-a la moarte sufletul său, Şi numeratu-s’a cu cei fărădelege, A purtat păcatele mul-tora, Şi s’a rugat pentru cei fărădelege.