1 Argintul are vâna sa, Aurul un loc, pe unde se strecoară; 2 Fierul din pământ se scoate, Şi topindu-se piatra, iese arama. 3 Omul pune capăt întunerecului, Şi cercetează până în adâncurile cele mai de jos, Până la piatra întunerecului şi a umbrei morţei. 4 El sapă, departe de drumurile bătute, şanţuri, Pre care piciorul nu le-a cunoscut. se agaţă şi se clatină, departe de locuinţa oamenilor, 5 Pământul, din care răsare pânea, Pe de desupt se surpă ca de foc; 6 Petrişul său este locul safirului, Acolo se găseşte şi pulberea de aur; 7 Vulturul nu cunoaşţe calea aceasta, Şi ochiul nu o zăreşte. 8 Fiarele sălbatice nu o calcă, Şi leul nici odată n’a trecut pe ea. 9 Omul pune mâna sa pe stânca de cremene, Şi răstoarnă munţii din rădăcina lor, 10 El sapă canaluri în stânci, Şi ochiul său vede toate tesaurele lor; 11 El stavileste râurile, ca să nu curgă, Şi scoate la lumină cele ascunse. 12 Dar înţelepciunea unde se va afla? Şi unde este locul priceperei? 13 Omul nu cunoaşte preţul ei; Ea nu se află în pământul celor vii; 14 Adâncul zice: „Nu este în mine”, Şi marea zice: „Nu se află la mine.” 15 Ea nu se dă pentru aurul cel mai bun, Şi nici argintul nu se cumpăneşte drept preţ pentru ea; 16 Ea nu se schimbă nici cu aurul din Ofir, Nici cu onichiul cel preţios, nici cu safirul; 17 Nimic n’o egalează; nici aurul, nici diamantul; Ea nu se schimbă pentru vase de aur. 18 Nu mai amintesc de mărgean şi de cristal; Preţul înţelepciunei întrece cu mult pre al mărgăritarului; 19 Ei nu se aseamănă cu topasul Etiopiei; Cu aurul cel mai curat nu se schimbă. 20 De unde vine deci înţelepciunea? Şi unde este locul priceperei? 21 De se ascunde de ochii tuturor celor vii, Şi se tăinueşte de paserile cerului; 22 Abisul şi moartea zic: „Cu urechile noastre auzirăm faima ei.” 23 Dumnezeu singur ştie calea către dânsa, Şi cunoaşte locul ei. 24 Căci el vede până la marginele pământului, Şi pătrunde tot ce este supt cer, 25 Când dădu greutate vântului, Şi cumpăni apele cu măsură; 26 Când dădu legi ploaiei, Şi îndrumă fulgerul tunetelor: 27 Atunci o văzu, şi o descoperi, O pregăti, şi o pătrunse; 28 Şi zise către om: Iacă, Temerea Domnului este înţelepciune, Şi ferirea de rele este priceperea!