32
1 Şi cei trei bărbaţi încetară de a mai răspunde lui Iov, căci în ochii lui el tot drept se socotia.
2 Atuncia se aprinse mânia lui Elihu, fiul lui Barachel, Buzeanul, din neamul lui Ram; asupra lui Iov se aprinse mânia lui, fiindcă s’a judecat pre sine mai drept decât pre Dumnezeu;
3 Şi încă şi asupra celor trei amici ai săi se aprinse mânia lui, pentru că nu găsiră ce să răspundă, şi totuş condamnară pre Iov.
4 Şi Elihu încă nu răspunse lui Iov; căci aceia erau mai bătrăni de zile decât el.
5 Dar văzând Elihu, că răspuns nu era în gura celor trei bărbaţi, deci se aprinse mânia lui.
6 Şi Elihu, fiul lui Barachel, Buzeul, răspunse şi zise: Tiner sunt de zile, şi voi bătrâni, De aceea m’am temut, Şi m’am ferit a vă spune părerea mea.
7 Zisu-mi-am: Zilele să vorbească, Şi mulţimea anilor să facă cunoscută înţelepciunea.
8 Dar înţelepciunea este un spirit pus în oameni, Şi suflarea Atotputernicului, care-i face înţelegători.
9 Cei neînaintaţi în zile pot fi înţelepţi; Şi cei cari nu sunt bătrâni, pot şti ce este drept.
10 Drept aceea zic: Ascultaţi-mă, Şi eu vă voiu spune părerea mea.
11 Iacă, aşteptat-am cuvintele voastre; Ascultatam dovezile voastre, Până ce v’au lipsit cuvintele.
12 Luatu-v’am seamă; Dar iacă, nimenea din voi n’a fost, care să fi convins pre Iov; Nici unul din voi, care să fi răspuns cuvintelor lui.
13 Să nu ziceţi: Găsit-am în el înţelepciunea însăşi, „Dumnezeu numai îl poate birui, iar omul nu!”
14 Nu asupra mea şi-a îndreptat el cuvântarea. Şi nici eu nu-i voiu răspunde cu cuvintele voastre.
15 Ei s’au uimit; nu mai răspund; Cuvântul depărtatu-s’a de ei.
16 Aşteptat-am, până ce nu mai vorbiră, Până ce încetară de a mai răspunde.
17 Atuncia zisu-mi-am: Voiu răspunde din parte-mi, Şi vă voiu spune părerea mea.
18 Căci sunt plin de cuvinte, Şi spiritul în lăuntrul meu mă apasă.
19 Iată, lăuntrul meu este ca vinul fără răsuflare; Gata a erupe, ca un foale nou.
20 Voiu vorbi deci, şi mă voiu uşura; Voiu deschide buzele mele, şi voiu răspunde;
21 Faţa uici unuia nu voiu căuta, Şi pre nici unul nu voiu linguşi:
22 Căci nu ştiu linguşi: Altfel într’o clipeală m’ar răpi Făcătorul meu!