1 Strigă acum, fi-va oare cine să-ţi răspundă? Şi oare la care din sfinţi te vei îndrepta? 2 Căci mânia ucide pre nebun, Şi râvna omoară pre cel prost. 3 Văzut-am un nebun, care prindea rădăcini, Dar pe dată am numit blestemat locaşul său. 4 Fiii săi, departe de a fi în siguranţă, Sunt striviţi în judecată, Fără ca nimenea să-i apere. 5 Hămisitul mănâncă secerişul său; Pre care-l scoate chiar şi din spini; Şi hoţul înghite averile sale. 6 Căci năcazul din pulbere nu răsare, Şi truda nu încolţeşte din pământ, 7 Ci omul se naşte pentru trudă, Precum fiii fulgerului se ridică spre a zbura. 8 De aceea în locu-ţi aş căuta spre cel Atotputernic, Aş îndrepta cuvintele mele către Dumnezeu; 9 Care face lucruri mari, necuprinse, Lucruri minunate şi fără număr; 10 Care dă ploaia pe pământ, Şi trimete apă preste câmpuri; 11 Care înalţă pre cei umiliţi, Şi ridică la mântuire pre cei ce plâng; 12 Care zădărniceşte sfaturile celor vicleni, Pentru ca mânele lor să nu îndeplinească cugetele lor; 13 Care prinde pre cei iscusiţi în viclenia lor, Şi sfatul celor stricaţi se răstoarnă; 14 Ziua îi întâmpină întunerecul, Şi în amează-zi pipăesc ca noaptea; 15 Şi aşa el scapă pre sărman de sabia lor, Din gura lor, şi de mâna celui puternic; 16 Şi astfel rămâne speranţă săracului, Şi nedreptatea amuţeşte. 17 Iată, fericit este omul, pre care Dumnezeu îl ceartă; Deci nu respinge mustrarea celui Atotputernic; 18 Căci el răneşte şi el leagă; El loveşte, şi tot mânele lui vindecă. 19 Căci din nevoi de şase ori te va scoate, Şi în a şaptea nenorocirea tot nu te va ajunge; 20 În foamete de moarte te va scăpa Şi în resbel de sabie; 21 De biciul limbei te va ascunde, Şi de pustiiri viitoare nu te vei teme: 22 În pustiiri şi în foamete tu vei râde, Şi de fearele pământului nu te vei teme; 23 Până şi cu pietrele câmpului vei fi în înţelegere, Şi vei fi în pace cu fearele; 24 Şi pace vei afla în cortul tău; Şi cercetând staulele tale, nimic nu-ţi va lipsi. 25 Tu vei vedea seminţia ta adăugindu-se, Şi odraslele tale crescând ca iarba pământului; 26 Copt vei întra în mormânt, Ca snopul strâns la timpul său. 27 Iată, acestea sunt cele ce am cercetat, Auzi-le, şi cunoaşte, că sunt spre folosul tău.