1 Şi Samson se pogorî la Tima, şi văzu o femeie în Timna din fetele Filistenilor. 2 Şi el se sui, şi spuse părintelui său şi mumei sale, zicând: Am văzut femeie în Timna din fetele Filistenilor; şi acum să mi-o luaţi de femeie. 3 Şi părintele său şi mumă sa ziseră: Au nu este în tre fetele fraţilor tăi şi în tot poporul meu nici o femeie, de te duci să iei femeie dintre Filistenii cei netăiaţi împrejur? Şi Samson zise părintelui său: Pre ea ia-o mie, că ea îmi place. 4 Şi părintele său şi muma sa nu ştiau că aceasta era dela Domnul, că el căuta prilej asupra Filistenilor; că în acest timp domneau preste Israel Filistenii. 5 Atuncia Samson cu părintele său şi cu muma sa se pogorîră la Timna. Şi când ei ajunseră la viile din Timna, iată, un leu tinăr mugind, venia spre întâmpinarea lui. 6 Şi spiritul Domnului veni asupra lui, şi el îl sfăşiă, după cum se sfăşie un ied, şi el nu avea nimic în mâna lui. Dară el nu spuse părintelui său nici mumei sale ceeace a făcut. 7 Şi el se pogorî, şi vorbi cu femeia, şi ea plăcu lui Samson.
8 Şi când el se întoarse după câtva, timp spre a o lua, se abătu, spre a vedea stârvul leului, şi iată, un roiu de albine era în stârvul leului, şi miere. 9 Şi el o luă în mâna sa, şi ducându-se mergea mâncând, şi se duse la părintele său şi la mumă sa, şi le-a dat din ea, şi ei mâncară; dar nu le spuse, că din stârvul leului a scos mierea.
10 Şi părintele său se pogorî la femeie; şi Samson făcu acolo ospăţ; că aşa făceau tinerii. 11 Şi când ei îl văzură, luară treizeci de tovarăşi, ca să fie cu dânsul. 12 Şi Samson le zise: O cimilitură vă pun; de mi-o veţi spune în cele şapte zile ale ospăţului şi o veţi ghîci, vă voiu da vouă treizeci de cămăşi şi treizeci de vestminte de schimbat. 13 Iar de nu veţi putea a mi-o spune, să-mi daţi voi mie treizeci de cămăşi şi treizeci de vestminte de schimbat. Şi ei îi ziseră: Pune cimilitura ta ca să o auzim. 14 Şi el le zise:
Din cel ce mănâncă a ieşit mâncare, Şi din cel tare a ieşit dulceaţă. Şi ei nu putură să spuie cimilitura în trei zile. 15 Şi în a şaptea zi ziseră ei către femeia lui Samson: Înduplecă pre bărbatul tău să ne spuie cimilitura, ca să nu te ardem pre tine şi casa părintelui tău cu foc. Au pentru a ne sărăci ne-aţi chemat pre noi? Au nu este aşa? 16 Şi femeia lui Samson plânse înaintea lui, zlcând: Tu mă urăşti, şi nu mă iubeşti. Cimilitură ai pus fiilor poporului meu, şi mie nu mi-ai spus-o. Şi el zise către dânsa: Iată, eu nu am spus-o părintelui meu şi nici mumei mele; şi ţie să ţi-o spun? 17 Şi ea plânse înaintea lui şapte zile, cât ţinu ospăţul. Şi în a şaptea zi, el i-o spuse, că ea îl necăji; şi ea spuse cimilitura fiilor popoporului ei. 18 Şi bărbaţii cetăţii ziseră către el în ziua a şaptea, mai nainte de apusul soarelui: Ce este mai dulce decât mierea? Şi ce este mai tare decât leul? Şi el zise către dânşii: De nu aţi fi arat cu junca mea, nu aţi fi ghîcit cimilitura mea. 19 Şi veni asupra lui spiritul Domnului; şi el se pogorî la Aşkalon, bătu dintr’înşii treizeci de bărbaţi, şi luă vestmintele lor, şi dădu vestmintele de schimb celor ce au ghîcit cimilitura. Şi mânia lui se aprinse, şi el se sui la casa părintelui său.
20 Dară femeia lui Samson a fost a tovarăşului lui, amicului lui.