1 Şi a fost un om din muntele lui Efraim, cu numele Mica. 2 Şi el zise către mumă sa: Cei o mie şi o sută de arginţi ce ţi-s’au luat, şi pentru cari tu ai blestemat, şi în auzul meu ai vorbit, iată, aceşti arginţi sunt la mine, eu i-am luat. Şi mumă sa zise: Binecuvântat să fie fiul meu de Domhul. 3 Şi el înapoie cei o mie şi o sută sicli de arginţi mumei sale; şi muma sa zise: Consacrat-am argintul Domnului din mâna mea pentru fiul meu, spre a face un chip cioplit şi un chip turnat; şi acum ţi-l înapoiez. 4 Totuşi el înapoie argintul mumei sale; şi muma sa luă două sute sicli de arginţi, şi i-a dat aurarului; şi el făcu un chip cioplit şi un chip turnat, cari fură în casa lui Mica. 5 Şi bărbatul Mica avea o casă de zei, şi făcu efod şi terafimi, şi consacră pre unul din fiii săi, ca să-i fie preot. 6 În zilele acelea nu era rege în Israel; fiecare făcea ce era drept în ochii săi.
7 Şi a fost un tinăr din Bet-Lehemul lui Iuda, din neamul lui Iuda, şi acesta era Levit, şi petrecea acolo: 8 Şi bărbatul se duse din cetatea Bet-Lehemul lui Iuda, ca să petreacă unde va afla loc; şi el veni în muntele lui Efraim, în casa lui Mica, urmându-şi calea sa. 9 Şi Mica zise către dânsul: De unde vii tu? Şi el îi răspunse: Levit sunt eu din Bet-Lehemul lui Iuda, şi mă duc, că să locuesc unde voiu afla loc. 10 Şi Mica-i zise: Rămâi la mine, şi-mi fi mie părinte şi preot, şi eu îţi voiu da zece sicli de arginţi pe an, un rând de vestminte şi mijloace de traiu. Şi Levitul intră. 11 Şi Levitul se învoi a rămânea la acel bărbat, şi tinărul era lui ca unul din fiii săi. 12 Şi Mica consacră pre Levit, şi tinărul fu preot, şi rămase în casa lui Mica. 13 Şi Mica zise: Acum ştiu că Domnul îmi va face bine, pentru că am preot pre un Levit.