12
Şi în acelaşi timp adunându-se zecimi de mii de gloată, încât se călcau unii pe alţii, începù a vorbì mai întâiu către ucenicii săi: Feriţi-vă pe voi înşivă de aluatul fariseilor, care este făţărie.
Nimic nu este acoperit de toate părţile, care nu va fi descoperit, şi ascuns care nu va fi cunoscut.
De aceea câte aţi zis la întunerec, vor fi auzite la lumină, şi ce aţi vorbit la ureche în camere vor fi vestite de pe acoperişul caselor.
Vouă vă zic, prietinii mei, nu vă temeţi de cei care omoară corpul şi după acestea nu mai au ce să mai facă.
Vă voiu arătà însă de cine să vă temeţi; Temeţi-vă de acela care după ce a omorît are putere să arunce în gheenă. Aşà este, zic vouă, de acestea temeţi-vă.
Au doar nu se vând cinci vrăbii pentru doi bani? Şi nici una din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu.
Dar şi perii capului vostru toţi sunt număraţi. Deci nu vă temeţi; voi vă deosebiţi de multe vrăbii.
Şi zic vouă, oricine va fi mărturisit pentru mine înaintea oamenilor, şi Fiul omului va mărturisi pentru dânsul înaintea îngerilor lui Dumnezeu,
Iar cine mă va fi tăgăduit înaintea oamenilor, tăgăduit va fi înaintea îngerilor lui Dumnezeu.
10 Şi oricine va zice cuvânt împotriva Fiului omului, iertat va fi lui; dar celui care va fi zis defăimare împotriva Sfântului Duh nu i-se va iertà.
11 Şi când vă duc pe voi la sinagogi şi diregătorii şi stăpânitorii, nu îngrijiţi cum sau ce veţi răspunde sau ce veţi zice,
12 Căci Sfântul Duh vă va învăţa chiar în acel ceas ce trebue să spuneţi.
13 Şi unul din gloată îi zise: Învăţătorule, spune fratelui meu să împartă moştenirea cu mine.
14 Iar el îi zise: Omule, cine m’a pus judecător sau împărţitor peste voi?
15 Şi zise către dânşii: Luaţi aminte şi păziţi-vă de orice pornire spre înavuţire, pentru că viaţa cuiva nu stă în prisosul ce are din avuţiile sale.
16 Apoi spuse o pildă către dânşii zicând: Ţarina unui om avut rodì bine.
17 Şi se gândià în sine zicând: Ce voiu face, că n’am unde să strâng roadele mele?
18 Şi zise: Aceasta voiu face: Îmi voiu dà jos grânarele şi mai mari voiu clădì, şi voiu strânge acolo toate roadele mele şi bunurile mele.
19 Şi voiu zice sufletului meu, suflete, ai multe bunuri puse pentru mulţi ani: odihneşte-te, mănâncă, beà, veseleşte-te.
20 Dar Dumnezeu îi zise: Nemintosule, în noaptea aceasta au să ceară înapoi de la tine sufletul tău, şi cele ce ai gătit ale cui vor fi?
21 Aşà este cel care adună comoară pentru sine însuşi, şi nu se înavuţeşte în Dumnezeu.
22 Şi zise către ucenicii săi, drept aceea zic vouă, nu îngrijiţi pentru sufletul vostru ce să mâncaţi, nici pentru corpul vostru cu ce să vă îmbrăcaţi.
23 Sufletul este mai mult decât hrana şi corpul decât îmbrăcămintea.
24 Priviţi corbii, că nici nu samănă, nici nu seceră, ei n’au cameră, nici grânar, şi Dumnezeu îi hrăneşte; cu cât mai mult vă deosebiţi voi de paseri!
25 Cine dintre voi îngrijind poate adăugà la vârsta sa un cot?
26 Deci dacă nu puteţi nici ce este cel mai neînsemnat lucru, pentru ce îngrijiţi de celelalte?
27 Priviţi crinii cum cresc, nici nu torc, nici nu ţes; şi zic vouă, nici Solomon în toată mărirea lui nu se îmbrăca ca unul din aceştia,
28 Dacă dar Dumnezeu îmbracă asfel în câmp iarba, care este azi şi mâne se aruncă în cuptor, cu cât mai vârtos pe voi, puţin credincioşilor?
29 Şi voi nu căutaţi ce să mâncaţi şi ce să beţi, şi nu fiţi necumpăniţi;
30 Căci toate acestea le caută păgânii lumii: iar Tatăl vostru ştie că aveţi trebuinţă de acestea.
31 Deci căutaţi împărăţia lui, şi acestea toate se vor adăugà vouă.
32 Nu te teme, turmă mică; pentru că Tatăl vostru a binevoit să vă deà împărăţia.
33 Vindeţi averile voastre şi daţi milostenie; faceţi vouă înşivă pungi ce nu învechesc, comoară neîncetată în ceruri, unde fur nu se apropie, nici molie nu strică.
34 Căci unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voatră.
35 Încinse fie mijloacele voastre şi lumânările aprinse;
36 Şi voi asemenea oamenilor care aşteaptă pe domnul lor însuşi, când se va întoarce de la nuntă ca venind şi bătând la uşă îndată să-i deschidă.
37 Fericite sunt slugile acelea pe care venind domnul le va găsì veghiând; adevăr zic vouă că se va încinge şi-i va pune la masă şi trecând alăturea îi va slujì.
38 Şi dacă va fi venit în a doua strajă, şi în a treia, şi va fi găsit astfel,fericite sunt slugile acelea.
39 Cunoaşteţi dar aceasta, că dacă stăpânul de casă ar ştì în ce ceas vine furul ar fi veghiat, şi n’ar fi lăsat să-i sape casa.
40 Deci şi voi fiţi gata, că în ceasul în care nu gândiţi vine Fiul omului.
41 Şi Petru îi zise: Doamne, către noi vorbeşti această pildă sau şi către toţi?
42 Şi Domnul zise: Cine este dar econom credincios, cu minte, pe care îl va pune stăpânul preste slugărimea sa, spre a dà la timp cuvenit demâncarea?
43 Fericită este sluga aceea, pe care venind stăpânul îl va găsì făcând astfel.
44 Adevăr zic vouă că îl va pune preste toată avuţia sa.
45 Dar dacă aceea slugă va fi zis în inima sa: Stăpânul meu întârziază să vie, şi va fi început să bată pe slugi şi pe slujnici, să mănânce şi să beà şi să se îmbete.
46 Stăpânul acelei slugi va venì în ziua în care el nu aşteaptă şi în ceasul când nu ştie, şi-l va despicà în două, şi partea lui o va pune cu necredincioşii.
47 Iar sluga aceea care a ştiut voia stăpânului său şi n’a gătit sau n’a făcut după voia lui va fi cumplit bătută.
48 Şi care n’a ştiut, dar a făcut fapte vrednice de bătae, puţin va fi bătută. De la oricine cui mult s’a dat, mult se va cere de la dânsul, şi cui s’a încredinţat mult, vor cere dela dânsul mai mult.
49 Foc am venit să arunc pe pământ, şi cât de mult voesc ca acum să fie aprins!
50 Dar am un botez spre a fi botezat, şi cât de neliniştit sunt până când se va fi îndeplinit!
51 Gândiţi că am venit să dau pace pe pământ? Nu, zic vouă, ci numai desbinare.
52 Pentru că de acum vor fi cinci într’o casă desbinaţi, trei împotriva a doi, şi doi împotriva a trei.
53 Desbinaţi vor fi: tată împotriva fiului şi fiul împotriva tatălui; muma împotriva fiicei şi fiica împotriva mumei, soacra împotriva nurorii sale şi nora împotriva soacrei.
54 Şi ziceà şi către gloate: Când vedeţi nour ridicându-se de la apus, îndată ziceţi că vine ploaie mare, şi aşa este,
55 Şi când vedeţi suflând vântul de la mează-zi, ziceţi ca va fi căldură mare, şi este,
56 Făţarnicilor, faţa pământului şi a cerului ştiţi să le cercetaţi, dar acest timp cum nu ştiţi să-l cercetaţi?
57 Pentru ce dar nu judecaţi şi de la voi înşivă ce este drept?
58 Şi pe când mergi cu potrivnicul tău la diregător, dă-ţi osteneală pe cale ca să te desfaci de dânsul, ca nu cumva să te târască la judecător, şi judecătorul să te deà în mâna slujitorului, şi slujitorul să te arunce în închisoare.
59 Zic ţie, nu vei ieşì de acolo până ce nu vei fi plătit şi cel din urmă ban.