1 Şi pe când gloata se îndesà spre dânsul şi ascultà cuvântul lui Dumnezeu, şi el stà lângă lacul Ghenesaret,
2 Atuncia văzù două vase stând lângă lac; iar pescarii dându-se jos din ele spălau plăşile.
3 Şi intrând într’unul din vase, care erà al lui Simon, îl rugă ca să mâne puţin dela uscat; şi stând în vas învăţà gloatele.
4 Iar când încetă de-a vorbì, zise către Simon: Mână la adânc, şi lăsaţi în jos plăşile voastre spre pescuire.
5 Şi răspunzând Simon, zise: Învăţătorule, toată noaptea muncind nu prinserăm nimic; dar pe cuvântul tău voiu lăsà în jos plăşile.
6 Şi făcând aceasta prinseră mulţime mare de peşte; şi se rupeau plăşile lor.
7 Şi făcură semn tovarăşilor din celalalt vas ca venind să le ajute: şi veniră, şi umplură amândouă vasele, încât ele se afundau.
8 Iar Simon Petru văzând căzù la picioarele lui Iisus zicând: Ieşi dela mine Doamne, că sunt om păcătos.
9 Căci frică îl cuprinse pe el şi pe toţi care erau împreună cu el de pescuitul peştelui, pe care îl prinseră,
10 Asemenea şi pe Iacob, şi pe Ioan fiii lui Zebedeu, care erau părtaşi cu Simon. Şi Iisus zise către Simon.: Nu te teme; de acum vei vânà oameni.
11 Şi trăgând vasele la uscat, lăsând tot îi urmară.
12 Şi pe când erà el într’unul dintre oraşe, iată un bărbat plin de lepră: văzând dar pe Iisus, şi căzând pe faţa sa îl rugă zicând: Doamne, dacă voeşti, poţi să mă curăţeşti.
13 Şi întinzând mâna îl atinse zicând: Voesc, fii curăţit. Şi îndată lepra se duse dela dânsul.
14 Şi el poruncì să nu spue la nimeni: ci plecând arată-te preotului, şi dù pentru curăţirea ta după cum a orânduit Moise spre mărturie lor.
15 Dar şi mai mult străbăteà vorba despre dânsul, şi se adunau gloate multe să asculte şi să fie tămăduiţi de slăbiciunile lor.
16 Iar el se trăgeà de-o parte în pustii şi se rugà.
17 Şi fù într’una din zile că el învăţà, şi şedeau fariseii şi învăţătorii de lege, care veniseră din orice sat al Galileii şi Iudeii şi din Ierusalim: şi puterea Domnului erà ca el să tămăduească.
18 Şi iată bărbaţii aducând în pat pe un om care erà slăbănog, şi căutau să-l ducă înlăuntru şi să-l pună înaintea lui.
19 Şi negăsind pe unde să-l ducă înlăuntru din pricina gloatei, suindu-se pe casă îl lăsară în jos printre cărămizi cu patul în mijloc înaintea lui Iisus.
20 Şi văzând credinţa lor zise: Omule, iertate îţi sunt păcatele tale.
21 Şi cărturarii şi fariseii începură a se gândì zicând: Cine este acesta care vorbeşte defăimări? Cine poate iertà păcate decât unul, Dumnezeu?
22 Iar Iisus cunoscând gândurile lor, răspunzând zise către dânşii: Ce vă gândiţi în inimile voastre?
23 Ce este mai lesne, a zice: Iertate îţi sunt păcatele tale, sau a zice: Scoală şi umblă?
24 Dar ca să ştiţi că putere are Fiul omului pe pământ a iertà păcate, zise slăbănogului: Ţie zic, scoală-te şi luând patul tău pleacă la casa ta.
25 Şi îndată sculându-se înaintea tuturor, luând patul pe care zăceà, se duse la casa sa lăudând pe Dumnezeu.
26 Şi uimire cuprinse pe toţi, şi măreau pe Dumnezeu, şi se umplură de frică zicând că văzurăm lucruri minunate astăzi.
27 Şi după acestea ieşì, şi zărì pe un vameş cu numele Levi şezând la vamă, şi-i zise: Urmează-mi.
28 Şi lăsând tot sculându-se îi urmă.
29 Şi Levi îi făcù ospăţ mare în casa sa. Şi erà gloată multă de vameşi şi de alţii care şedeau la masă cu dânşii.
30 Şi cârteau fariseii şi cărturarii lor către ucenicii lui zicând: Pentru ce mâncaţi şi beţi împreună cu vameşii şi păcătoşii?
31 Şi răspunzând Iisus zise către dânşii: N’au trebuinţă de doctor cei sănătoşi, ci cei care sufere;
32 N’am venit să chiem la pocăinţă pe drepţi, ci pe păcătoşi.
33 Iar ei ziseră către dânsul: Ucenicii lui Ioan postesc adesea şi fac rugăciuni, asemenea şi ai fariseilor: Iar ai tăi mănâncă şi beau.
34 Iar Iisus zise către ei: Nu cumva puteţi face pe prietinii mirelui să postească pe cât timp este mirele cu dânşii?
35 Vor venì zile, şi când mirele va fi luat dela dânşii, atuncia vor postì în zilele acelea.
36 Şi spuse şi pildă către dânşii că nimeni tăind petec dela vestmânt nou nu-l pune la vestmânt vechiu: Iar dacă pune şi pe cel nou va rupe şi celui vechiu nu se va potrivì petecul care este dela cel nou.
37 Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; Iar dacă pune, vinul nou va sparge burdufurile, şi el se va vărsà şi burdufurile vor fi nimicite;
38 Ci trebue a pune vin nou în burdufuri nouă.
39 Şi nimeni după ce a băut vin vechiu nu voeşte vin nou; pentru că zice: cel vechiu este bun.