1 Şi intră iar în sinagogă, şi erà acolo un om având mâna uscată;
2 Şi îl pândeau dacă îl tămădueşte sâmbăta, ca să-l învinuiască.
3 Şi zice omului care aveà mâna uscată: Treci în mijloc.
4 Şi zice lor: Se cuvine sâmbăta a face bine sau a face rău, a scăpa un suflet sau a omorî? Iar ei tăceau,
5 Şi privindu-i cu mânie, totdeodată întristându-se de învârtoşarea inimei lor, zice omului „Întinde mâna”. Şi întinse, şi se făcù sănătoasă mâna lui.
6 Şi ieşind fariseii se sfătuiră îndată împreună cu Irodianii împotriva lui, ca să-l pearză.
7 Dar Iisus se depărtă cu ucenicii săi spre mare, şi-i urmă mulţime mare din Galilea şi din Iudea,
8 Şi din Ierusalim şi din Idumea şi de dincolo de Iordan şi dimprejurul Tirului şi Sidonului, mulţime mare, auzind câte făceà, veniră la dânsul.
9 Şi zise ucenicilor săi că din pricina gloatei să fie la îndemână pentru dînsul o luntre, ca să nu-l strâmtoreze;
10 Căci tămăduì mulţi încât năvăleau spre dânsul, ca să-l atingă, câţi aveau răni.
11 Şi duhurile necurate, când îl zăreau, cădeau la picioarele lui şi strigau zicând că: „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu.”
12 Şi-i certà mult, ca să nu-l deà pe faţă.
13 Apoi se duce sus pe munte şi chemă la sine pe care voì el însuşi.
14 Şi ei veniră la dânsul. Şi făcù doisprezece ca să fie cu dânsul, şi ca să-i trimită să predice.
15 Şi să aibă putere a tămăduì boalele şi a scoate afară pe demoni,
16 Şi făcù doisprezece, şi puse lui Simon nume Petru;
17 Şi pe Iacob al lui Zebedeu şi pe Ioan fratele lui Iacob, şi le puse nume Boanerghes adecă fii ai tunetului;
18 Şi pe Andreiu şi pe Filip şi pe Bartolomeu şi pe Mateiu şi pe Toma şi pe Iacob al lui Alfeu şi pe Tadeu şi pe Simon Cananeul
19 Şi pe Iuda Iscariotu, care îl şi dete prins.
20 Apoi vine acasă, şi iarăşi se adună gloată, încât ei nu puteau nici pâne să mănânce.
21 Şi auzind ai săi veniră ca să-l apuce, căci ziceau că şi-a ieşit din fire.
22 Iar cărturarii care veniră dela Ierusalim ziceau că are pe Beelzebul, şi că prin stăpânul demonilor scoate afară pe demoni.
23 Şi chemându-i la sine le ziceà în pilde: Cum poate satan să scoată afară pe satan?
24 Şi dacă o împărăţie se va fi desbinat în sine, aceea împărăţie nu poate stà.
25 Şi dacă o casă se va fi desbinat în sine, aceea casă nu va putea stà.
26 Şi dacă satan s’a sculat asupra sa, s’a desbinat, şi nu poate stà, ci are sfârşit.
27 Dar nimeni nu poate intrând în casa celui tare să răpească sculele lui, dacă nu va fi legat mai întâiu pe cel tare, şi atuncia îi va prădà casa.
28 Adevăr zic vouă că toate păcatele vor fi iertate fiilor oamenilor şi defăimările, câte vor fi rostit ei:
29 Dar cine va fi rostit defăimare împotriva duhului sfânt, nu are iertare în veci, ci vinovat va fi de păcat vecinic.
30 Pentru că ziceau: are duh necurat.
31 Atuncia vin muma lui şi fraţii lui, şi stând afară trimiseră la dânsul chemându-l
32 Şi gloata stà împrejurul lui, şi-i zic unii: Iată muma ta şi fraţii tăi şi surorile tale afară te caută.
33 Şi răspunzând le zice: Cine este muma mea şi fraţii mei?
34 Şi privind la cei care şedeau împrejurul lui zice: Iată muma mea şi fraţii mei.
35 Cine va fi făcut voia lui Dumnezeu, acesta este fratele meu şi soră şi mumă.