1 Proverbele lui Solomon: Fiul înţelept face bucurii părintelui său. Iar fiul nărod este întristare mumei sale. 2 Nimic nu folosesc tezaurele nedrepte, Dar dreptatea mântuieşte de moarte. 3 Domnul nu lasă să flămânzească sufletul celui drept, Dar respinge pofta celor răi. 4 Mâna leneşă sărăceşte, Iar mâna celor harnici se înavuţeşte. 5 Fiul înţelept adună de cu vară, Iar cel ce doarme pe timpul culesului este fiu aducător de ruşine. 6 Binecuvântări sunt pe capul celui drept, Iar gura celor nelegiuiţi ascunde nedreptate. 7 Amintirea dreptului rămâre în binecuvântare, Iar numele celor nelegiuiţi va putrezi. 8 Cel cu inima înţeleaptă primeşte sfaturile, Iar cel cu buze nesocotite în nenorocire se aruncă. 9 Cel ce merge în neprihănire, în siguranţă umblă, Iar cel ce strâmbătăţeşte căile sale va fi cunoscut. 10 Cel ce face din ochiu aduce scârbă, Şi cel cu buze nesocotite în nenorocire se aruncă. 11 Gura dreptului este izvorul vieţii, Iar gura celor nelegiuiţi ascunde nedreptate. 12 Ura scorneşte sfadă, Iar iubirea tăinueşte toate păcatele. 13 Înţelepciunea se găseşte în buzele celui cuminte, Dar varga este pentru spinarea celui lipsit de minte. 14 Înţelepţii ascund ştiinţa lor, Iar gura celui nesocotit este o ruină apropiată, 15 Averea avutului este cetatea cea tare a sa, Ruina săracilor este sărăcia lor. 16 Lucrarea dreptului duce la vieaţă, Iar câştigul celui rău la păcat. 17 Pe calea vieţii umblă cel ce păzeşte învăţătura, Iar cel ce nesocoteşte mustrarea, se rătăceşte. 18 Cel ce tăinueşte ura, are buze mincinoase, Şi cel ce răspândeşte vorbirea de rău este nebun. 19 În vorba multă greşelile nu lipsesc, Iar cel ce-şi stăpâneşte buzele sale este înţelept. 20 Limba celui drept este ca argintul cel mai ales, Iar inima celor nelegiuiţi puţin lucru este. 21 Buzele dreptului pre mulţi îi pasc, Iar cei nesocotiţi mor din lipsă de minte, 22 Binecuvântarea Domnului, ea înavuţeşte, Şi grija nimic nu adauge la ea. 23 Precum nesocotitului îi este bucurie a face rele, Aşa este înţelepciunea celui cuminte. 24 De ce se teme răul, i-se va întâmpla, Dar drepţilor Dumnezeu dorinţa lor o împlineşte. 25 Precum trece furtuna, aşa cel nelegiuit nu va mai fi, Dar cel drept este pe temelia de veci. 26 Precum dinţilor oţătul şi ochilor fumul, Aşa este leneşul pentru cei ce-l trimit. 27 Temerea de Domnul îmmulţeşte zilele, Iar anii celor nelegiuiţi se scurtează. 28 Aşteptarea drepţilor este bucurie, Iar speranţa nelegiuiţilor va pieri. 29 Calea Domnului este scăpare celui fără de prihană, Dar ruină făcătorilor de rele, 30 Dreptul nici odată nu se va clăti, Iar nelegiuiţii nu vor locui pământul, 31 Gura dreptului scoate înţelepciune, Iar limba răsvrătitoare se va stârpi. 32 Buzele celui drept cunosc bunăvoinţa, Iar gura nelegiuiţilor nu-i decât răsvrătitoare.