1 Batjcoritor este vinul şi sgomotoasă băutura îmbătătoare, Şi cel ce se întrece în ele, nu este înţelept. 2 Ca mugetul leului este spaima de rege, Cel ce se aprinde asupră-i, păcătueşte asupra sa chiar. 3 Mărire este bărbatului a se lăsa de certe, Dar tot nebunul se vâră într’ânsele. 4 De teama frigului leneşul nearând, Cerşetoreşte pela seceriş, dar în zadar. 5 Ca o apă adâncă este sfatul în inima omului, Dar omul cu minte îl scoate din el. 6 Cei mai mulţi oameni se laudă cu bunătatea lor, Dar cine va afla pre bărbatul credincios? 7 În neprihănirea sa umblă cel drept, Fericiţi fi-vor după dânsul fiii săi, 8 Regele şezând pe tronul judecăţii, Cu simplă privirea sa risipeşte tot răul, 9 Cine poate zice: „Curăţitu-mi-am inima; Curăţit sunt de păcatul meu”? 10 Greutatea mare şi mică, măsură mare şi mică, Amândouă urîciuni sunt Domnului. 11 Cunoaşte-se copilul chiar din jocurile sale, De are a fi cu purtare curată şi dreaptă. 12 Auzul urechei şi văzul ochiului, Domnul pre amândouă le-a făcut. 13 Nu iubi somnul, ca să nu sărăceşti, Deschide-ţi ochii tăi, şi vei avea pâne de ajuns. 14 Rău, rău! zice cel ce cumpără, Dar cum se duce, se laudă cu cumpărătura sa. 15 Este aur şi mărgăritare multe sunt, Dar scula cea mai scumpă sunt buzele întelepte. 16 Ia-i vestmântul, căci a chezăşuit pentru un străin, Şi pentru femeia străină împlineşte-l. 17 Dulce este bărbatului pânea înşelăciunei, Dar la urmă cu prunziş umple-se gura lui. 18 Prin consfătuiri se întăresc planurile, Deaceea începe resbelul cu chibzuinţă. 19 Vorbitorul de rău descopere secretele; Cu cel limbut deci nu umbla. 20 Cel ce blestemă pre pănintele său, sau pre muma sa, Lumina aceluia stingese-va în întunerecul cel mai negru. 21 Moştenirea, pentru care cineva s’a prea grăbit la început, La urmă nu se va binecuvânta. 22 Nu zice: „Cu rău voiu răsplăti!” Aşteaptă pre Domnul şi el te va ajuta! 23 Urîciune este Domnului greutatea mare şi mică, Şi cumpăna înşelătoare nu este bună. 24 De Domnul sunt îndreptaţi paşii omului, Căci omul, ce înţelege el din calea sa? 25 Laţ este pentru om a zice cu iuţeală: „Sfinte sunt!” Şi apoi a cerceta voturile. 26 Regele înţelept risipeşte pre cei nelegiuţi, Şi poartă roată preste ei. 27 Lumină a Domnului este sufletul omului, Ea cearcă toate cămările cele din lăuntrul inimei. 28 Iubirea şi adevărul ocrotesc pre rege, Şi prin iubire îşi sprijină tronul său. 29 Fala tânărilor este puterea lor, Şi podoaba bătrânilor părul cărunt. 30 Mijloacele de vindecare pentru cel rău sunt bătăile, şi vânătăiele până la rană.