1 Un psalm al lui David. Binecuvintează, suflete al meu, pre Domnul! Şi toate cele din lăuntrul meu numele cel sfânt al său! 2 Binecuvintează, suflete al meu, pre Domnul! Şi nu uita toate binefacerile lui: 3 Cel ce iartă toate fărădelegile tale, Cel ce vindecă toate boalele tale! 4 Cel ce scapă de mormânt vieaţa ta, Cel ce te încununează cu milă şi îndurare! 5 Cel ce umple de bunătăţi sufletul tău, Aşa că se înnoiesc, ca ale vulturului, tinereţele tale. 6 Dreptate şi judecată face Domnul Tutulor celor apăsaţi. 7 Făcut-a cunoscute lui Moisi căile sale, Fiilor lui Israel faptele sale. 8 Îndurat şi milostivit este Domnul, Târziu la mânie şi plin de îndurare; 9 Nu va mustra în veci, Nici pururea va ţine mânia sa; 10 După păcatele noastre nu ne-a făcut, Nici după fărădelegile noastre nu ne-a răsplătit. 11 Căci, pe cât este înalt cerul preste pământ, Înălţatu-s’a mila sa spre cei ce se tem de dânsul; 12 Pe cât de departe este răsăritul dela apus, Depărtat-a dela noi fărădelegile noastre. 13 În ce chip milueşte părintele pre fii, Milueşte Domnul pre cei ce se tem de dânsul. 14 Căci cunoaşte zidirea noastră, Aduce-şi aminte, că ţărână suntem. 15 Omul, ca iarba sunt zilele lui, Ca floarea câmpului, aşa va înflori; 16 Un vânt trece deasupră-i, şi nu mai este, Şi locul său nu se mai cunoaşte. 17 Dar mila Domnului ţine din veci şi în veci spre cei ce se tem de dânsul, Şi mântuirea sa spre fiii fiilor, 18 Ce păzesc legământul său, Şi-şi aduc aminte de poruncile lui, ca să le facă. 19 Domnul gătit-a în cer tronul său, Şi împărăţia sa preste toate domneşte. 20 Binecuvântaţi pre Domnul, voi îngerii săi, Cei tari cu puterea, şi cari faceţi porunca lui, Ascultând de vocea cuvântului său! 21 Binecuvântaţi pre Domnul, toate oştirile lui, Servii lui, cari faceţi voia lui! 22 Binecuvântaţi pre Domnul, toate lucrurile lui, În toate locurile stăpânirei lui! Binecuvântează, suflete al meu, pre Domnul!