1 Lăudaţi pre Domnul, chiemaţi numele lui! Între popoare faceţi cunoscute faptele Iui! 2 Cântaţi-i, psalmodiaţi-i, Vorbiţi de toate minunile lui! 3 Lăudaţi-vă în sfântul său nume! Bucure-se inima celor ce caută pre Domnul! 4 Căutaţi pre Domnul şi puterea lui, Căutaţi pururea faţa lui. 5 Amintiţi-vă de minunile lui, pre cari le-a făcut, De semnele lui şi de judecăţile gurei sale, 6 Voi, seminţia lui Abraam, servul său, Fiii lui Iacob, aleşii săi! 7 El Domnul, este Dumnezeul nostru, Preste tot pământul sunt judecăţile sale. 8 El pururea îşi aduce aminte de legământul său, De cuvântul ce l-a poruncit la mii de neamuri: 9 Pre care l-a încheiat cu Abraam, Şi de jurământul său către Isaac, 10 Şi pre care l-a întărit aşezământ lui Iacob, Legământ de veci lui Israel, 11 Zicând: Ţie îţi voiu da pământul Canaan, De sorţ al moştenirei voastre. 12 Când erau încă puţini la număr, Puţini foarte, şi străini acolo; 13 Când merseră din popor în popor, Din regat în alt popor; 14 Nelăsând pre nimenea să-i apese, Şi pre regi pedepsindu-i pentru dânşii, zicând: 15 De unşii mei nu vă atingeţi, Şi profeţilor mei nici un rău nu le faceţi! 16 Chiemă şi foametea asupra pământului, Sfărâmând sprijinul vieţii, pânea. 17 Trimese înainte-le un bărbat, Pre Iosif cel vândut ca sclav. 18 În cătuşe strâns-au picioarele lui, Fierul străpuns-a sufletul său; 19 Până la timpul, când se împlini cuvântul său, Cuvântul Domnului, care l-a cercat. 20 Trimes-a regele, de l-au deslegat, Domnul popoarelor, de l-a pus în libertate. 21 Făcutu-l-a domn preste casa sa, Şi stăpân preste toată averea sa: 22 Ca să lege pre mai marii săi după voia sa, Pre bătrânii săi să-i înţelepţească. 23 Şi veni Israelul în Egipt, Şi Iacob se opri în pământul lui Ham. 24 Şi el îmmulţi foarte pre poporul său, Îl făcu mai tare decât apăsătorii săi. 25 Întoarse inima lor, ca să urască pre poporul său, Să facă vicleşug servilor săi. 26 Trimese pre Moisi, servul său, Pre Aaron, pre care l-a ales; 27 Ei făcură între dânşii semnele lui, Şi minuni în pământul lui Ham. 28 El trimese întunecime, şi se făcu întunerec, Şi nimic nu se împotrivi cuvintelor lui. 29 Prefăcu apele lor în sânge, Şi omorî peştii lor, 30 Pământul lor foi de broaşte, Până în cămările regilor lor. 31 Zise, şi musca-cânelui veni, Muşte rele în tot cuprinsul lor. 32 În loc de ploaie le dădu grindină, Flacări de foc în pământul lor; 33 Bătu viile lor şi smochinii lor, Şi sfărâmă arborii cuprinsului lor. 34 Iarăşi zise, şi locusta veni, Şi omizi fără număr; 35 Cari mâncară toată verdeaţa pământului lor, Şi înghiţiră fructul ţarinei lor. 36 El bătu pre tot întâiu-născutul în pământul lor, Prinosul a toată puterea lor. 37 Scosu-i-a cu argint şi cu aur, Şi în seminţiile sale nu era nici unul, care să şovăiască; 38 Egiptul bucuratu-s’a de plecarea lor, Căci frica de dânşii căzuse preste ei. 39 El întinse nour drept acoperemânt, Şi foc spre a le lumina noaptea. 40 Ei cerură, şi el aduse prepeliţe, Şi cu pânea cerului îi sătură. 41 Deschise stânca, şi se vărsă apă, Ce, ca un părău, a curs prin locuri secetoase. 42 Căci amintitu-şi-a de cuvântul său cel sfânt, De Abraam, servul său; 43 Şi scoase pre poporul său în bucurie, În cântări de veselie pre aleşii săi. 44 Şi le dădu ţările naţiunilor, Şi stăpâniră fructul lucrului popoarelor; 45 Ca să păziască aşezămintele lui, Şi legile lui să le ţină. Lăudaţi pre Domnul.