1 Judecă-mă, Dumnezeule, şi apără cauza mea, Împotriva unui popor necuvios; De omul vicleniei şi al nedreptăţii scapă-mă. 2 Căci tu eşti Dumnezeul meu scutitor! Pentru ce m’ai lepădat? De ce trebue să umblu plin de durere supt apăsarea inamicului? 3 Trimete lumina ta şi adevărul tău, Ca să mă conducă, Ca să mă ducă la muntele tău cel sfânt şi la locuinţele tale; 4 Ca să vin la altarul lui Dumnezeu, La Dumnezeu, bucuria mea cea mare, Şi să te laud din citară, Dumnezeule, Dumnezeul meu! 5 Ce eşti întristat, suflete al meu, Şi ce suspiui în mine? Aşteaptă pre Dumnezeu, căci încă îl voiu lăuda, Ajutorul feţei mele şi Dumnezeul meu!