1 Maestrului de cântare. Un psalm al lui David. 2 Compus când veni la dânsul profetul Natan, după ce a întrat la Bat-Şeba. 3 Milueşte-mă, Dumnezeule, După mila ta; După mulţimea îndurărilor tale, Şterge fărădelegea mea. 4 Spală-mă de tot de fărădele mea, Şi de păcatul meu curăţeşte-mă. 5 Căci fărădelegea mea o cunosc; Şi păcatul meu este pururea înaintea mea. 6 Numai ţie unuia am greşit, Şi acest rău înaintea ta am făcut; Ca să te îndreptezi întru cuvintele tale, Şi să fii curat în judecăţile tale. 7 Că iată, întru fărădelegi m’am născut, Şi în păcate m’a zămislit muma mea. 8 Că iată, adevărul iubeşti în lăuntrul omului, Şi înţelepciunea ta m’ai învăţat în ascunsul inimei mele. 9 Stropi-mă vei cu isop, şi mă voiu curăţi, Spăla-mă-vei, şi mai tare decât omătul mă voiu albi. 10 Auzului meu dă bucurie şi veselie, Ca să se bucure oasele, ce le-ai sfărâmat. 11 Întoarce faţa ta dela păcatele mele, Şterge toate fărădelegile mele. 12 Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, Şi spirit drept înnoeşte în lăuntrul meu. 13 Nu mă lepăda dela faţa ta, Şi spiritul tău cel sfânt nu-l lua dela mine. 14 Dă-mi iarăşi bucuria mântuirei tale, Şi cu spirit bine-voitor sprijineşte-mă. 15 Atuncia învăţa-voiu pre cei fărădelege căile tale, Şi cei păcătoşi la tine se vor întoarce. 16 Scapă-mă de sângiuri, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele, Şi bucura-se-va limba mea de dreptatea ta. 17 Doamne, deschide buzele mele, Şi gura mea va cuvânta lauda ta. 18 Căci jertfire de ai fi binevoit, aş fi dat; Ardere de tot nu ceri. 19 Jertfirile lui Dumnezeu sunt un spirit sdrobit, O inimă înfrântă şi sdrobită nu vei urgisi, Dumnezeule. 20 Fă bine întru bunăvoinţa ta Sionului, Zideşte zidurile Ierusalimului. 21 Atuncia vei bine primi jertfirile dreptăţei, Prinoasele şi arderile de tot; Şi atuncia vor aduce pe altarul tău viţei.