1 Maestrului de cântare. O învăţătură a lui David. 2 Compusă când Doeg, Edomitul, veni, şi înstiinţă pre Saul, şi-i zise: David a venit în casa lui Ahimelec. 3 De ce te făleşti întru răutate, puternice? Îndurarea lui Dumnezeu pe toată ziua se arată. 4 Limba ta nedreptate vorbeşte, Ca un briciu ascuţiţ, uneltind viclenie. 5 Tu iubeşti răul mai mult decât binele, A vorbi minciuna mai mult decât adevărul. Sela. 6 Iubeşti toate cuvintele ruinătoare, Limbă vicleană! 7 De aceea Dumnezeu te va sfărâma pentru totdeauna, Te va răpi, şi te va smulge din cort, Şi te va desrădăcina din pământul celor vii. Sela. 8 Cei drepţi vor vedea aceasta, şi se vor teme, Şi vor râde de el, zicând: 9 Iacă omul, care n’a luat pre Dumnezeu de scut al său, „Ci s’a încrezut în mulţimea avuţiei sale, Şi s’a răzămat pe răutatea sa!” 10 Iar eu ca un măslin verde sunt în casa lui Dumnezeu! Mă încred în îndurarea lui Dumnezeu în veci şi perpetuu. 11 Te voiu lăuda în veci, pentru că ai făcut aceasta, Şi voiu spera în numele tău, Căci el este bun cuvioşilor tăi.