1 Vă îndemn dar, fraţilor, prin îndurările lui Dumnezeu, ca să înfăţişaţi corpurile voastre ca o jertfă vie, sfântă bine plăcută lui Dumnezeu, închinăciunea voastră cuvenită gândirii.
2 Şi să nu fiţi în asemănare cu veacul acesta, ci să vă schimbaţi prin înoirea minţii voastre, pentru ca să cercetaţi voi care este voia lui Dumnezeu, binele şi bineplăcutul şi desăvârşitul.
3 Căci în puterea darului care îmi este dat mie zic oricui care este între voi, să nu fie cu gând mai pe sus decât ceea ce trebue să gândească, ci să gândească ca să fie întreg la minte, Dumnezeu a împărţit fiecăruia după măsura de credinţă.
4 Pentru că după cum într’un singur corp avem multe membre, şi membrele toate nu au aceiaşi lucrare.
5 Astfel noi cei mulţi un singur corp suntem în Hristos, iar câte unul suntem membrii unii pentru alţii.
6 Având însă deosebite daruri potrivit darului, care ne-a fost dat nouă; fie profeţie după măsura credinţei, să profetizăm;
7 Fie diaconie, în diaconie să fim; fie că este învăţător, în învăţătură să fie;
8 Fie că este îndemnător, în îndemnare să fie: cel care împărtăşeşte cu firească nevinovăţie să împărtăşească; cel care este rânduit mai mare, cu sârguinţă să fie; cel care milueşte, cu blândeţe să miluiască.
9 Iubirea să fie fără făţărie. Urîţi răul, lipiţi-vă de bine:
10 În iubirea frăţească unii către alţii fiţi cu iubire firească, în cinste fiţi călăuză unii altora.
11 În sârguinţă nepregetători, fiţi fierbinţi cu duhul, slujiţi Domnului.
12 În puterea nădejdii bucuraţi-vă, în suferinţă fiţi statornici, în rugăcine fiţi stăruitori cu răbdare.
13 La trebuinţele sfinţilor faceţi-vă părtaşi, grăbiţi-vă cu ospitalitatea.
14 Binecuvântaţi pe cei care vă urmăresc; binecuvântaţi şi nu blestemaţi.
15 Să vă bucuraţi cu cei care se bucură, să plângeţi cu cei care plâng.
16 Gândiţi aceiaşi unii pentru alţii; nu gândiţi la cele înalte, ci lăsaţi-vă a fi duşi de cele smerite; nu vă faceţi înţelepţi după a voastră găsire cu cale.
17 Nu răsplătiţi nimenui rău pentru rău; purtaţi grije de cele bune înaintea tuturor oamenilor.
18 Dacă este cu putinţă, întrucât vă priveşte, trăiţi în pace cu toţi oamenii:
19 Nu vă răsbunaţi voi înşivă iubiţilor, ci daţi loc mâniei; căci este scris: „a mea este răsbunarea, eu voiu răsplătì, zice Domnul.
20 Ci dacă va fi flămânzit vrăjmaşul tău, dă-i demâncare; dacă va fi însetat, dă-i să beà; căci făcând aceasta cărbuni de foc vei grămădì pe capul lui”.
21 Nu fi biruit de către rău, ci birueşte răul prin bine.