1 Orice suflet fie supus înaltelor stăpâniri. Căci nu este stăpânire decât dela Dumnezeu, iar care sunt, de Dumnezeu sunt rânduite.
2 Astfel cine nu este supus stăpânirii se împotriveşte întocmirii lui Dumnezeu; iar cei care se împotrivesc vor luà osândă pentru dânşii înşile.
3 Pentru că cei mari nu sunt o teamă pentru fapta bună, ci pentru rău. Voeşti dar să nu te temi de stăpânire? Fă binele, şi vei aveà laudă dela dânsa.
4 Căci este slujitoarea lui Dumnezeu spre bine ţie; iar dacă vei fi făcut răul, teme-te; pentru că nu fără cuvânt poartă spadă: căci este slujitoarea lui, răsbunătoare în privinţa mâniei pentru cel care făptueşte răul.
5 Deaceea trebuinţă este ca să fiţi supuşi, nu numai din pricina mâniei, ci şi pentru a voastră ştiinţă de sinevă.
6 Căci pentru aceasta plătiţi şi dări: căci ei sunt slujitori ai lui Dumnezeu pentru aceasta chiar sunt stăruitori.
7 Daţi tuturor datoriile, celui care cere darea, daţi darea, celui care cere vama, vama, celui care cere teama, teama, celui care cere cinstea, cinstea.
8 Nu datoriţi nimenui nimic, decât numai a vă iubì unii pe alţii: căci cine iubeşte pe un altul a împlinit legea.
9 Căci: „nu săvârşì adulter, nu omorî, nu furà, nu mărturisì strâmb, nu poftì”, şi orice altă poruncă, în acest cuvânt este cuprinsă, în: „iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însuţi”.
10 Iubirea pentru aproapele nu săvârşeşte rău; deci cuprinsul legii este iubrea.
11 Şi aceasta fiindcă ştiţi timpul cuvenit, că acum este ceasul ca voi să fiţi deşteptaţi din somn; căci acum mântuirea este mai aproape de noi, decât când am crezut.
12 Noaptea a înaintat, ziua s’a apropiat. Să lepădăm dar lucrurile întunerecului, să îmbrăcăm armele luminii.
13 Să umblăm cuviincios ca în timpul zilei, nu în ospeţe desfătătoare şi beţii, nu în culcări ruşinoase şi desfrânări, nu în ceartă şi râvnire:
14 Ci luaţi îmbrăcăminte pe Domnul Iisus Hristos, şi nu purtaţi grije de trupul vostru spre pofte.