1 Însă ceeace făcu David fu rău în ochii Domnului. Şi Domnul trimise pre Natan la David. Şi venind el către dânsul, zise: Doi oameni erau într’o cetate, unul bogat şi celalalt sărac. 2 Bogatul avea oi şi boi mulţi foarte; 3 iar săracul nu avea nimic afară numai o mieluşea, pre care a cumpărat-o, şi a hrănit-o; şi ea crescu cu el şi cu copiii săi la un loc, mânca din bucata lui, şi bea din paharul lui, şi dormia la sânul său, şi-i era ca o fică. 4 Şi veni un călător la cel bogat; şi el nu se îndură să ia din oile sale şi din boii săi, ca să ospăteze pre călătorul ce trăsese la el, şi luă oaia celui sărac, şi pregăti bărbatului ce trăsese la el.
5 Şi se aprinse foarte mânia lui David asupra bărbatului aceluia; şi el zise lui Natan: Viu este Domnul, muri-va cel ce a făcut aceasta! 6 Şi oaia să o întoarcă împătrit, pentru că a făcut aceasta, şi pentru că n’a avut milă.
7 Şi zise Natan lui David: Acel bărbat tu eşti! Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Eu te-am uns rege preste Israel, şi te-am scăpat din mâna lui Saul; 8 şi ţi-am dat ţie casa domnului tău şi şi femeile domnului tău în sânul tău, şi ţi-am dat ţie casa lui Israel şi a lui Iuda; şi de ar fi fost aceasta prea puţin, aş fi adaos altele la acestea. 9 Dece dară ai despreţuit cuvântul Domnului, şi ai făcut ce e rău în ochii săi? Pre Uria, Heteul, de sabie l-ai omorît; pre femeia lui ai luat-o ţie de femeie, şi pre dânsul l-ai ucis cu sabia fiilor lui Ammon. 10 Şi acum sabia nu se va depărta de casa ta în veci: pentru că pre mine m’ai despreţuit, şi femeia lui Uria, Heteul, ai luat-o ţie de femeie. 11 Aşa zice Domnul: Iată, din casa ta ridica-voiu asupra ta nenorocire; lua-voiu femeile tale de dinaintea ochilor tăi, şi aproapelui tău le voiu da; şi el se va culca cu femeile tale în faţa soarelui acestuia; 12 căci tu pe ascuns ai făcut aceasta; dar eu voiu face acest lucru în faţa a tot Israelul şi în faţa soarelui.
13 Şi zise David lui Natan: Păcătuit-am Domnului. Şi Natan zise lui David: Domnul iartă-ţi păcatul tău; tu nu vei muri. 14 Iar, pentru că prin fapta aceasta ai întărâtat spre hulă pre neamicii Domnului, deaceea fiul tău ce ţi-s’a născut, va muri. 15 Şi s’a dus Natan la casa sa.
Şi Domnul lovi pruncul, pre care femeia lui Uria îl născu lui David, de se îmbolnăvi foarte. 16 Şi rugă David pre Dumnezeu pentru prunc, şi David posti, şi întră şi şezu la pământ toată noaptea. 17 Şi bătrânii casei sale se sculară, şi veniră la el, ca să-l ridice dela pământ; dar el nu voi; şi nici mânca pâne cu ei. 18 Şi în ziua a şaptea muri pruncul. Şi se temură servii lui David de a-i spune că pruncul a murit; că ziseră ei: Iată, că încă trăind pruncul, vorbitu-i-am, şi el n’a ascultat vocea noastră; cât nu-l vom mâhni încă, de-i vom spune acum: Pruncul a murit? 19 Iar văzând David, că servii lui şoptiau, înţeles-a David că pruncul a murit. Deci David zise servilor săi: Aşa e, că pruncul a murit? Şi ei ziseră: A murit! 20 Atuncia se sculă David dela pământ, şi se spălă, şi se unse, şi-şi schimbă vestmintele sale, şi merse în casa Domnului, şi se închină: Şi intrând în casa sa, ceru de mâncare; şi-i puseră dinainte, şi mâncă. 21 Şi ziseră servii lui către dânşul: Ce este aceasta ce faci? Pentru prunc, pe când trăia, tu ai postit, şi ai plâns; şi acum, când pruncul a murit, te scoli şi mănânci pâne? 22 Şi el zise: Când trăi pruncul postit-am şi am plâns; că gândiam: Cine ştie, poate Domnul se va îndura de mine, ca să lase pruncul în vieaţă. 23 Dară acum, când a murit, de ce să postesc? Oare putea-voiu a-l mai întoarce? Eu duce-mă-voiu la el, dar el nu va veni la mine.
24 Şi mângăiă David pre Bat-Şeba, femeia sa, şi întră la ea, şi se culcă cu ea. Şi ea născu un fiu, şi el chemă numele său Solomon. Şi pre acesta Domnul îl iubi. 25 Şi el trimise prin Natan, profetul, şi acesta chemă numele său Iedidia, pentru Domnul.
26 Şi Ioab bătu Rabba a fiilor lui Ammon, şi luă cetatea domnească. 27 Şi Ioab trimise oameni la David, să zică: Bătut-am Rabba, şi luat-am cetatea apelor. 28 Şi acum strânge rămăşiţa poporului, tăbăreşte asupra cetăţii, şi o ia tu, ca să nu iau eu cetatea, şi să se cheme numele ei după numele meu. 29 Şi strânse David tot poporul, şi merse la Rabba, şi o bătu şi o luă. 30 Şi el luă coroana regelui Ammoniţilor depe capul lui, a cărei greutate era un talant de aur cu pietri preţioase; şi se puse pre capul lui David; şi scoase el din cetate prăzi multe foarte. 31 Şi pre poporul din ea îl scoase, şi-l trecu prin ferestri, şi prin suluri de fer, şi prin topoare de fer, şi-i puse în cuptoarele cărămizilor. Aşa făcu el tuturor cetăţilor fiilor lui Ammon. Atuncia se întoarse David şi tot poporul înapoi, la Ierusalim.