1 Ahitofel mai zise lui Absalom: Voiu alege douăsprezece mii de bărbaţi, şi mă voiu ridica, şi voiu urmări pre David în noaptea aceasta; 2 şi mă voiu arunca preste dânsul, când va fi obosit şi mânile sale slăbite, şi-l voiu înspăimânta; şi tot poporul ce este cu el fugind, pre rege singur îl voiu ucide. 3 Şi voiu aduce tot poporul la tine; că bărbatul ce tu cauţi face ca şi cum toţi s’ar înturna către tine; şi tot poporul va fi în pace. 4 Şi acest lucru plăcu lui Absalom şi la toţi bătrânii lui Israel. 5 Şi Absalom zise: Cheamă, rogu-mă, şi pre Huşai, Architul, ca să auzim şi sfatul său.
6 Şi venind Huşai la Absalom, Absalom vorbi către dânsul, zicând: Acest sfat a dat Ahitofel; să facem după sfatul său? Iar de nu, vorbeşte tu. 7 Şi zise Huşai lui Absalom: Nu este bun sfatul, pre care l-a dat astă dată Ahitofel. 8 Că, zise Huşai, tu cunoşti pre părintele tău şi pre bărbaţii lui, că sunt viteji şi amărîţi la suflet. ca o ursă, căreia i-s’au răpit puii pe câmp. Şi părintele tău este om de resbel, şi nu va sta noaptea cu poporul. 9 Iată, el stă ascuns acuma în vre-o groapă, sau în alt loc. Şi va fi, de vom fi la început bătuţi de către ei, că fiecare, care va auzi, va zice: S’a învins poporul ce a urmat pre Absalom. 10 Atuncia şi cel mai viteaz, a cărui inimă este ca inima unui leu, se va topi; că tot Israelul ştie, că părintele tău este puternic, şi că bărbaţi viteji sunt cei ce sunt cu dânsul. 11 Deaceea sfătuesc eu să se adune în jurul tău tot Israelul dela Dan până la Beer-Şeba, ca nisipul, ce este pe ţărmurile mării, în mulţime; şi încă însu-ţi să ieşi la luptă.
12 Şi când vom veni noi la dânsul în vre-unul din acele locuri, unde se găseşte el, vom tăbărî asupra lui, cum cade roua de asupra pământului, aşa ca să nu-i rămână nici unul din toţi bărbaţii cari sunt cu dânsul. 13 Şi dacă se va trage în vre-o cetate, atuncia tot Israelul va duce funii la acea cetate, şi o vom trage în părău, până ce nici o petricică din ea nu se va mai găsi.
14 Şi ziseră Absalom şi toţi bărbaţii din Israel: Mai bun este sfatul lui Huşai, Architul, decât sfatul lui Ahitofel. Că Domnul hotărîse să se zădărnicească sfatul cel bun al lui Ahitofel, pentru ca Domnul să aducă nenorocire asupra lui Absalom.
15 Atuncia zise Huşai lui Zadok şi Abiatar, preoţii: Aşa şi aşa a sfătuit Ahitofel pre Absalom şi pre bătrânii lui Israel; şi aşa şi aşa am sfătuit eu. 16 Deci trimiteţi în grabă, şi spuneţi lui David, şi ziceţi: Nu rămânea această noapte pe şesurile pustiului, ci du-te mai departe, ca să nu fie înghiţit regele şi tot poporul ce este cu dânsul.
17 Şi Ionatan şi Ahimaaz stăteau lângă En-Roghel, că ei nu cutezau să se arate, când veniau în cetate. Şi o servă se duse, şi le spuse totul; şi ei se duseră, şi spuseră regelui David. 18 Dar un băiat îi văzu, şi spuse lui Absalom. Şi ei amândoi merseră cu grăbire, şi întrară în casa unui bărbat la Bahurim, care avea o fântână în curtea sa, în care se pogorîră. 19 Şi femeia luă un ţol, şi-l întinse preste gura fântânei, şi împrăştiă crupe de asupra. Aşa lucrul nu se descoperi. 20 Că veniră servii lui Absalom la femeie în casă, şi ziseră: Unde sunt Ahimaaz şi Ionatan? Şi femeia zise către dânşii: Ei au trecut preste vadul părăului. Şi ei îi căutară; dar negăsindu-i, se întoarseră înapoi la Ierusalim. 21 Şi după ducerea acestora, ieşiră aceia din fântână, şi merseră, şi spuseră regelui David, şi ziseră lui David: Ridicaţi-vă şi treceţi în grabă apa; că aşa a sfătuit Ahitofel în contra voastră. 22 Şi se ridică David şi tot poporul ce era cu el, şi ei trecură Iordanul. Până la lumina dimineţii nu rămase om, care să nu fi trecut Iordanul.
23 Şi văzând Ahitofel, că sfatul lui n’a fost urmat, îşi înşeuă asinul, se ridică, şi se duse la casa sa în cetatea sa, şi-şi regulă casa sa, şi se spânzură, şi muri, şi fu îmmormântat în mormântul părintelui său.
24 Atuncia David veni la Mahanaim, şi Absalom trecu Iordanul, el şi toţi bărbaţii lui Israel cu dânsul. 25 Şi Absalom puse pre Amasa în locul lui Ioab preste armată. Şi Amasa era fiul unui bărbat, al cărui nume era Itra, din Ezreel, care întră la Abigail, fata lui Nahaş, sora Ţeruiei, muma lui Ioab. 26 Şi Israel şi Absalom tăbărîră în pământul Galaad.
27 Şi când David veni la Mahanaim, Şobi, fiul lui Nahaş din Rabba a fiilor lui Ammon, şi Machir, fiul lui Ammiel din Lodebar, şi Barzillai, a Galaadiţilor din Roghelim, 28 aduseră paturi, şi cupe, şi oale, şi grâu, şi orz, şi făină, şi grăunţe prăjite, şi bob, şi linte, şi uscături, 29 şi miere, şi unt, şi oi, şi brânză de vaci, pentru David şi poporul ce era cu dânsul, spre mâncare. Că ziseră ei: Poporul este flămând şi obosit şi însetat în pustiu.