1 Şi era acolo un om de nimic, al cărui nume era Şeba, fiullui Bichri, un Beniaminit. Acesta suflă în trâmbiţă, şi zise: Noi nu avem nici o parte în David, şi nici o moştenire în fiul lui Işai! Fiecare la corturile sale! 2 Şi aşa se duseră toţi bărbaţii din Israel dela David, şi urmară după Şeba, fiul lui Bichri. Dar bărbaţii din Iuda se ţinură de regele lor, dela Iordan până la Ierusalim.
3 Şi venind David, la casa lui în Ierusalim, luă regele pre acele zece concubine, pre cari le lăsase să păzească casa, şi le puse într’o casă sub pază, şi se îngrijea de ele; dar nu întră la dânsele; şi aşa ele rămaseră închise până la ziua morţii lor, şi trăiră văduve.
4 Şi regele zise către Amasa: Adună-mi bărbaţii lui Iuda în trei zile, şi apoi arată-te aicia! 5 Şi Amasa merse să adune pre Iuda; dar întârzie preste timpul, ce i-se hotărîse. 6 Şi David zise către Abişai: Acum Şeba, fiul lui Bichri, ne va face mai mult rău decât Absalom. Ia deci pre servii domnului tău, şi urmăreşte-l, ca să nu ajungă în cetăţile cele întărite, şi să scape de ochiul nostru. 7 Şi merseră pre urma lui bărbaţii lui Ioab, şi Cretii şi Pletii, şi toţi cei tari. Şi ei ieşiră din Ierusalim, ca să urmărească pre Şeba, fiul lui Bichri.
8 Şi fiind ei lângă piatra cea mare, care este în Ghibeon, le veni Amasa înainte. Şi Ioab era îmbrăcat în mantia sa, şi preste dânsa avea cingătoarea săbiii sale, care spânzura preste coapsa lui în teaca ei. Şi ieşind el, îi căzu. 9 Şi Ioab zise către Amasa: Eşti bine, fratele meu? Şi apucă Ioab cu mâna dreaptă barba lui Amasa, ca să-l sărute. 10 Şi Amasa nu luă seama sabia, ce era în mâna lui Ioab; şi aşa el îl lovi cu ea în pântece, şi s’au vărsat măruntaiele pe pământ, şi a doua oară nu l-a mai lovit, şi el a murit. Şi Ioab şi Abişai fratele lui, urmăriră pre Şeba, fiul lui Bichri. 11 Şi un bărbat din servii lui Ioab rămase lângă dânsul, şi zise: Cine iubeşte pre Ioab, şi cine este cu David, să urmeze pre Ioab. 12 Şi Amasa se restogolia în sângele său în mijlocul drumului; şi bărbatul văzând că tot poporul sta, el a tras pre Amasa depe drum pe câmp, şi aruncă un vestmânt deasupra lui, după ce văzu, că toţi, cari veniau la el, se opriau. 13 Şi după ce fu scos din drum, merseră toţi bărbaţii după Ioab, ca să urmărească pre Şeba, fiul lui Bichri.
14 Şi aceasta trecu prin toate seminţiile lui Israel până la Abel, adecă Bet-Maaca, şi prin tot pământul Berimului, şi ei se adunară, şi merseră şi ei după dânsul. 15 Şi ei veniră, şi-l împresurară în Abel-Bet-Maaca. Şi ei ridicară un val împotriva cetăţii, înaintea zidului; şi tot poporul care era cu Ioab săpară zidul, ca să-l rupă. 16 Atunci o femeie înţeleaptă în cetate strigă: Ascultaţi, ascultaţi! Spuneţi, rogu-vă lui Ioab, să se apropie până aicia, şi eu voiu vorbi cu el. 17 Şi el se apropie de dânsa; şi femeia zise: Tu eşti Ioab? Şi el răspunse: Eu sunt. Şi ea zise către dânsul: Ascultă cuvintele servei tale. 18 Şi el răspunse: Ascult. Şi ea zise: Se cădea mai întâiu să gândeşti, şi să zici: Se cade a întreba Abelul; şi atuncia lucrul s’ar fi sfârşit. 19 Eu sunt dintre iubitorii de pace şi din credincioşii lui Israel; tu cauţi să ucizi o cetate şi mumă în Israel? Pentru ce voieşti să înghiţi moştenirea Domnului? 20 Şi Ioab răspunse şi zise: Departe, departe este de mine aceasta! Nu voiesc să înghit, şi nu voiesc să stric. 21 Nu stă lucrul aşa; ci un bărbat din muntele lui Efraim, anume Şeba, fiul lui Bichri, a ridicat mâna lui în contra regelui, în contra lui David; pre el numai daţi-l în mâna mea, şi mă voiu depărta de cetate. Atuncia zise femeia către Ioab: Iată, capul său ţi-se va arunca preste zid. 22 Atuncia femeia se duse la tot poporul cu înţelepciunea ei; şi ei tăiară capul lui Şeba, fiul lui Bichri, şi-l aruncară lui Ioab. Şi suflă el în trâmbiţă, şi ei se împrăştiară de lângă cetate, fiecare la cortul său. Şi Ioab se întoarse înapoi la Ierusalim, la rege.
23 Şi Ioab era preste toată armata lui Israel, şi Benaia, fiul lui Iehoiada, preste Cretii şi preste Pletii. 24 Şi Adoram preste dări, şi Iosafat, fiul lui Ahilud, era cancelar; 25 şi Şeva era scriitor; şi Zadok şi Abiatar erau preoţi. 26 Încă şi Ira, Iairitul era preot pre lângă David.