1 Cât de frumoşi sunt paşii tăi cu încălţămintele tale, fecioară aleasă! Rotundul coapselor tale este ca colanul, Lucru de mână de meşter; 2 Buricul tău este ca o cupă rotundă, Căruia nu-i lipseşte nici odată vinul; Pântecele tău ca un snop de grâu, Încins cu crini; 3 Cele două ţâţe ale tale, Ca doi pui gemeni de gazelă; 4 Gâtul tău este ca un turn de fildeş, Ochii tăi ca iazurile din Heşbon, lângă poarta Batu-Rabbimului; Nasul tău ca turnul Libanului, ce caută spre Damasc; 5 Capul tău pe tine ca Carmelul. Părul capului tău ca purpura; Un rege este încătuşat în buclele tale! 6 Cât de frumoasă şi cât de plăcută eşti tu, iubito, în nuri! 7 Statura ta seamănă cu palmierul, Tâţele tale cu strugurii. 8 Gândit-am: O, de m’aş putea sui în palmier! Să apuc ramurile sale, Şi fire-ar ţâţele tale ca strugurii viţei! Mirosul respirărei tale este ca de măr, 9 Cerul gurei tale ca vinul plăcut, Ce lunecă uşor în gâtul iubitului meu, Şi face să vorbească buzele celor adormiţi. 10 Eu sunt a iubitului meu; Şi el de mine doreşte. 11 Haide, iubitul meu, să ieşim la câmp, Să petrecem în sat! 12 Dimineaţa ne vom duce la vie, Să vedem, de a înflorit viţa, De s’au deschis florile, şi de au înflorit rodiile, Acolo îţi voiu da desmerdările mele. 13 Mandragorele răspândesc mirosul lor, Şi la uşa noastră sunt tot felul de fructe alese, noauă şi vechi, Ce eu iubitul meu, ţi-am păstrat.