1 În Iconia, Pavel şi Barnaba s-au dus, ca de obicei, la sinagoga iudeilor şi au vorbit în aşa fel încât foarte mulţi iudei şi păgâni au crezut –
2 însă iudeii care n-au crezut i-au stârnit pe păgâni şi s-au întors împotriva fraţilor.
3 Pavel şi Barnaba au rămas mult timp acolo, vorbind cu mult curaj despre Domnul, care, prin faptul că le dădea putere să facă semne şi minuni, demonstra că mesajul lor despre harul Lui este adevărat.
4 Oamenii din cetate s-au împărţit: unii erau cu iudeii, alţi erau cu apostolii.
5 După aceea, păgânii şi iudeii, împreună cu conducătorii lor, au hotărât să le facă rău şi să-i omoare cu pietre.
6 Când au aflat despre aceasta, Pavel şi Barnaba au fugit în oraşele din Licaonia – Listra şi Derbe – şi în împrejurimi
7 şi au proclamat şi acolo Evanghelia.
8 În Listra era un om olog din naştere – niciodată nu putuse să meargă.
9 În timp ce Pavel vorbea, el îl asculta – şi Pavel s-a uitat drept la el şi a văzut că are credinţă să fie vindecat.
10 Aşadar, i-a zis cu voce tare: „Ridică-te şi stai drept – în picioare!” El a sărit în sus şi a început să meargă.
11 Când au văzut mulţimile ce a făcut Pavel, au strigat în limba licaoniană: „Zeii au coborât la noi într-o formă asemănătoare oamenilor!”
12 Pe Barnaba îl numeau Zeus, iar pe Pavel – Hermes, pentru că el era cel care aducea Cuvântul.
13 Preotul lui Zeus (al cărui Templu se afla chiar în faţa oraşului) a adus boi şi ghirlande de flori la porţi şi, împreună cu mulţimile, vroia să le aducă jertfă.
14 Când au auzit aceasta, apostolii Barnaba şi Pavel şi-au sfâşiat hainele şi s-au repezit afară, în mijlocul mulţimii, strigând:
15 „Oameni buni, de ce faceţi aceste lucruri? Şi noi suntem tot oameni ca şi voi! Noi vă proclamăm Evanghelia – ca să vă întoarceţi de la aceste lucruri nefolositoare la Dumnezeul cel viu, care a făcut cerul, pământul, marea şi tot ce este în ele!
16 În trecut, El le-a permis tuturor naţiunilor să meargă pe propriile lor căi –
17 şi totuşi, nu S-a lăsat fără mărturie cu privire la Sine, prin lucrurile bune pe care le-a făcut: dându-vă ploaie din cer şi recolte la vremea cuvenită, El v-a dat hrană şi v-a umplut inimile de bucurie!”
18 Dar chiar şi cu aceste cuvinte cu greu au reuşit să împiedice mulţimile să le aducă jertfă.
19 Din Antiohia şi din Iconia au venit nişte iudei care au câştigat mulţimile de partea lor şi au încercat să-l ucidă pe Pavel cu pietre. Crezând că a murit, l-au târât afară din oraş,
20 însă, când l-au înconjurat ucenicii, Pavel s-a ridicat şi a intrat în oraş. A doua zi a plecat la Derbe, împreună cu Barnaba.
21 Au proclamat Evanghelia şi în acea cetate şi au făcut mulţi ucenici, iar apoi s-au întors în Listra, în Iconia şi în Antiohia,
22 întărindu-i pe ucenici, încurajându-i să continue să creadă şi arătându-le că trebuie să trecem prin multe necazuri ca să intrăm în Împărăţia lui Dumnezeu.
23 În fiecare biserică au desemnat bătrâni şi, cu rugăciune şi post, i-au încredinţat Domnului în care crezuseră.
24 Au trecut prin Pisidia şi s-au îndreptat către Pamfilia.
25 După ce au predicat Cuvântul în Perga, s-au dus la Atalia,
26 iar de acolo au plecat pe mare către Antiohia (locul de unde fuseseră încredinţaţi harului lui Dumnezeu în vederea lucrării pe care o îndepliniseră).
27 Când au ajuns, au adunat biserica şi le-au spus tot ce făcuse Domnul cu ei – şi le-au arătat că El a făcut posibil ca şi păgânii să aibă credinţă.
28 Au rămas mult timp acolo, cu ucenicii.