1 Într-o zi, Petru şi Ioan s-au dus la Templu, la rugăciunea de la trei după-amiaza.
2 Un om care se născuse olog era adus şi aşezat în fiecare zi la poarta Templului (cea care se numeşte „Frumoasă”), ca să cerşească de la oamenii care intrau în Templu.
3 Când i-a văzut pe Petru şi pe Ioan, care urmau să intre în Templu, a cerşit şi de la ei, ca să primească ceva.
4 Ei s-au uitat drept la el, iar Petru i-a zis: „Uită-te la noi!”
5 Omul s-a uitat la ei cu atenţie, aşteptând să primească ceva de la ei,
6 dar Petru i-a zis: „Bani n-am, dar ceea ce am îţi dau: în Numele lui Isus Cristos din Nazaret, ridică-te şi umblă!”
7 L-a prins puternic de mâna dreaptă şi l-a ridicat – şi imediat picioarele şi gleznele i s-au întărit.
8 A sărit în picioare şi a început să umble, apoi a intrat împreună cu ei în Templu şi umbla, sărea şi-L lăuda pe Dumnezeu.
9 Tot poporul l-a văzut mergând şi lăudându-L pe Dumnezeu –
10 l-au recunoscut ca fiind cel care stătea şi cerşea la Poarta Frumoasă a Templului şi au fost foarte surprinşi şi miraţi de ceea ce i se întâmplase.
11 El se ţinea după Petru şi Ioan şi tot poporul, uimit, a alergat la ei în porticul numit „al lui Solomon”.
12 Când Petru a văzut acest lucru, a zis poporului: „Israeliţi! De ce vă miraţi de acest lucru şi de ce vă uitaţi la noi de parcă prin propria noastră putere sau evlavie l-am fi făcut să umble?!
13 Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, Dumnezeul lui Iacov – Dumnezeul strămoşilor noştri L-a glorificat pe Isus, Sclavul Său, Cel pe care voi L-aţi dat în mâinile lui Pilat şi L-aţi respins în prezenţa lui, chiar şi după ce el hotărâse să-L elibereze.
14 Voi L-aţi respins pe Cel Sfânt şi Drept şi aţi cerut eliberarea unui criminal!
15 Deci voi L-aţi ucis pe Cel care le-a deschis oamenilor drumul spre viaţă, pe Cel pe care Dumnezeu L-a înviat dintre cei morţi şi cu privire la care noi toţi suntem martori!
16 Acest om pe care-l vedeţi şi pe care-l cunoaşteţi a fost întărit de Isus pe baza credinţei în El – şi credinţa în Isus este cea prin care a fost însănătoşit pe deplin, înaintea voastră, a tuturor!
17 Acum, fraţilor, ştiu că atât voi, cât şi conducătorii voştri aţi acţionat fără să ştiţi ce faceţi,
18 însă Dumnezeu a împlinit în felul acesta ceea ce anunţase cu multă vreme înainte, prin toţi profeţii, şi anume că Cristosul Său urma să sufere.
19 Aşadar, pocăiţi-vă şi întoarceţi-vă la Dumnezeu, pentru ca păcatele voastre să vă fie şterse,
20 să vină de la Domnul vremuri de înviorare şi El să-L trimită pe Isus, care este Cristos, Cel pe care Dumnezeu L-a ales deja pentru voi!
21 (El trebuie să rămână în cer până la timpul restaurării tuturor lucrurilor, fapt despre care Dumnezeu a vorbit prin profeţii Săi sfinţi încă cu multă vreme în urmă.)
22 Moise a spus: Domnul, Dumnezeul vostru vă va ridica dintre fraţii voştri un profet ca mine – ascultaţi-L cu privire la toate lucrurile pe care vi le va spune!
23 Cine nu va asculta de cele spuse de acel Profet va fi separat de poporul lui Dumnezeu şi distrus.
24 Şi toţi profeţii – de la Samuel şi cei care au urmat după el – au proclamat şi au vorbit despre această zi.
25 Pentru voi sunt făcute promisiunile prin profeţi şi pentru voi este şi legământul pe care l-a făcut Dumnezeu cu strămoşii voştri, când i-a spus lui Avraam: Prin descendenţii tăi voi binecuvânta toţi oamenii, de pe tot pământul!
26 Dumnezeu L-a ridicat pe Sclavul Lui şi L-a trimis mai întâi la voi, ca să vă binecuvânteze, făcându-vă să vă întoarceţi de la căile voastre rele!”