1 ŢDupă aceea, a fost o sărbătoare a iudeilor şi Isus s-a dus la Ierusalim.
2 În Ierusalim, la Poarta Oilor, este un bazin numit în evreieşte „Betesda”, care are cinci porticuri.
3 În ele zăceau o mulţime de bolnavi, orbi, ologi şi paralizaţi.
4 
5 Era acolo un om care era bolnav de treizeci şi opt de ani.
6 Isus l-a văzut zăcând şi, ştiind că este bolnav de multă vreme, l-a întrebat: „Vrei să te faci bine?”
7 Bolnavul I-a răspuns: „Doamne, nu am pe nimeni care să mă arunce în bazin atunci când este tulburată apa şi, până mă duc eu, coboară altul înaintea mea!”
8 Isus i-a zis: „Scoală-te, ridică-ţi targa şi umblă!”
9 Imediat omul s-a făcut bine, şi-a ridicat targa şi a început să meargă.Acea zi era o zi de Sabat –
10 aşa că iudeii i-au zis celui care fusese vindecat: „Este Sabat – şi nu-ţi este permis să-ţi ridici targa!”
11 Însă el le-a răspuns: „Cel care m-a făcut bine mi-a zis: „Ridică-ţi targa şi umblă!”
12 Ei l-au întrebat: „Cine este omul care ţi-a spus: „Ridică-ţi targa şi umblă!”?”,
13 dar cel vindecat nu ştia cine este, pentru că Isus dispăruse în mulţimea care era adunată acolo.
14 După aceea, Isus l-a găsit în Templu. I-a zis: „Uite că te-ai făcut bine! Să nu mai păcătuieşti, ca să nu ţi se întâmple ceva şi mai rău!”
15 Omul a plecat şi i-a anunţat pe iudei că Isus este Cel care l-a făcut bine –
16 şi de aceea iudeii au început să-L persecute pe Isus: pentru că făcea aceste lucruri în ziua de Sabat.
17 Însă Isus le-a răspuns: „Tatăl Meu încă lucrează şi, de asemenea, şi Eu lucrez!”
18 Din această cauză, iudeii căutau şi mai mult să-L omoare – deoarece nu doar că încălca Sabatul, dar şi vorbea despre Dumnezeu ca despre Tatăl Său, făcându-Se astfel egal cu Dumnezeu.
19 Ca urmare, Isus le-a răspuns: „Vă spun că, într-adevăr, Fiul nu poate să facă nimic de la Sine, ci doar ceea ce-L vede pe Tatăl făcând – orice face Tatăl, face şi Fiul la fel,
20 pentru că Tatăl Îl iubeşte pe Fiul şi-I arată tot ce face El; şi Îi va arăta şi lucrări mai mari decât acestea, aşa încât voi veţi rămâne uluiţi.
21 Aşa cum Tatăl învie morţii şi le dă viaţă, la fel şi Fiul dă viaţă cui vrea!
22 Sau, de asemenea, Tatăl nu judecă pe nimeni, ci I-a dat Fiului dreptul de a judeca,
23 pentru ca toţi să-L onoreze pe Fiul aşa cum Îl onorează pe Tatăl. Cine nu-L onorează pe Fiul nu-L onorează nici pe Tatăl, care L-a trimis.
24 Vă spun că, într-adevăr, cine ascultă Cuvântul Meu şi crede în Cel care M-a trimis are viaţă veşnică şi nu vine la judecată, ci a trecut de la moarte la viaţă.
25 Vă spun că, într-adevăr, vine timpul – şi acum a şi venit – când cei morţi vor auzi vocea Fiului Omului – şi cei care ascultă vor trăi;
26 pentru că aşa cum Tatăl are viaţa în Sine Însuşi, la fel I-a dat şi Fiului să aibă viaţa în Sine Însuşi –
27 şi I-a dat Lui autoritatea de a judeca, pentru că este Fiul Omului.
28 Nu vă miraţi de acest lucru, deoarece vine timpul când toţi cei din morminte vor auzi vocea Lui
29 şi vor ieşi afară – cei care au făcut bine vor învia şi vor avea viaţa, iar cei care au făcut rău vor învia şi vor fi condamnaţi!
30 Eu nu pot să fac nimic de la Mine; eu judec după cum aud – şi judecata Mea este dreaptă, pentru că nu caut să fac ce vreau Eu, ci ceea ce vrea Cel care M-a trimis.
31 Dacă eu sunt Cel care depun mărturie cu privire la Mine, atunci mărturia Mea nu este adevărată;
32 Altul este Cel care depune mărturie cu privire la Mine – şi ştiu că mărturia pe care o depune El cu privire la Mine este adevărată.
33 Voi aţi trimis la Ioan – şi el a depus mărturie pentru adevăr.
34 Nu că Eu aş avea nevoie de mărturia unui om – însă aceasta o spun pentru ca voi să fiţi salvaţi.
35 El era o lampă aprinsă care lumina şi voi aţi vrut să vă bucuraţi pentru un timp de lumina lui.
36 Eu însă am o mărturie mai mare decât cea a lui Ioan: lucrările pe care Tatăl Mi le-a dat să le îndeplinesc sunt cele care depun mărturie cu privire la Mine – şi anume că Tatăl este Cel care M-a trimis.
37 De asemenea, Tatăl – care M-a trimis – a depus şi El mărturie despre Mine. Voi niciodată nu I-aţi auzit vocea şi nici nu I-aţi văzut înfăţişarea –
38 iar Cuvântul Lui nu rămâne în voi, pentru că voi nu credeţi în Cel pe care L-a trimis El.
39 Voi studiaţi Scripturile deoarece credeţi că în ele aveţi viaţă veşnică – dar tocmai ele sunt cele care depun mărturie despre Mine!
40 …Şi totuşi nu vreţi să veniţi la Mine ca să aveţi viaţă!
41 Nu că aş avea nevoie de laudă din partea oamenilor –
42 dar Eu ştiu că voi nu-L iubiţi pe Dumnezeu…
43 Eu am venit în Numele Tatălui Meu – şi nu M-aţi primit; dacă însă vine altul, în numele lui însuşi, pe acela îl veţi primi!
44 Cum puteţi să credeţi, dacă voi aveţi nevoie de laude unii de la alţii – şi nu căutaţi laude de la singurul Dumnezeu?!
45 Să nu credeţi că Eu voi fi Cel care vă va acuza înaintea Tatălui! Cel care vă va acuza este Moise, în care v-aţi pus încrederea –
46 pentru că dacă l-aţi crede pe Moise, atunci M-aţi crede şi pe Mine, pentru că el a scris cu privire la Mine!
47 Însă, dacă nu credeţi ceea ce a scris el, cum veţi crede ceea ce spun Eu?!”