1 A intrat în Ierihon şi traversa cetatea.
2 Un om numit Zacheu – care era şeful colectorilor de impozite şi era foarte bogat –
3 încerca să vadă cine este Isus, dar nu putea, din cauza mulţimii (pentru că era mic de statură).
4 Atunci a alergat înainte pe drumul pe care ştia că urmează să treacă Isus şi s-a suit într-un sicomor, ca să-L poată vedea.
5 Când Isus a ajuns în dreptul acelui copac, a privit în sus, la el, şi i-a zis: „Zacheu, dă-te jos repede, pentru că astăzi trebuie să rămân în casa ta!”
6 Zacheu s-a dat repede jos din copac şi L-a primit cu bucurie.
7 Când au văzut acest lucru, toţi au început să bombănească: „S-a dus ca musafir în casa unui păcătos!!”
8 Zacheu însă I-a zis Domnului: „Uite, Doamne, le voi da săracilor jumătate din averea mea, iar dacă am înşelat pe cineva cu ceva – îi voi da înapoi de patru ori mai mult!”
9 Isus i-a zis: „Astăzi a intrat salvarea în această casă, deoarece şi el este un descendent al lui Avraam! –
10 pentru că Fiul Omului a venit să caute şi să salveze ce era pierdut.”
11 În timp ce ascultau aceste lucruri, El a continuat prin a le spune o parabolă, pentru că se afla aproape de Ierusalim, iar ei credeau că Împărăţia lui Dumnezeu urma să se arate imediat.
12 Aşadar le-a zis: „Un nobil a plecat într-o ţară îndepărtată unde urma să fie învestit ca rege, urmând apoi să se întoarcă.
13 I-a chemat pe zece dintre sclavii lui, le-a dat zece mine şi le-a zis: „Folosiţi-le în afaceri şi vedeţi cât mai puteţi câştiga cu ele până când mă întorc eu!”
14 Dar concetăţenii lui îl urau şi au trimis în urma lui o delegaţie care să-i spună: „Nu vrem ca acest om să fie rege peste noi!”
15 După ce a preluat domnia şi s-a întors, a poruncit să fie chemaţi sclavii cărora le dăduse banii, ca să afle cât au câştigat.
16 Primul care a venit a zis: „Stăpâne, cu mina ta am mai câştigat încă zece mine!”
17 Stăpânul i-a zis: „Bine, sclav bun! Pentru că ai dat dovadă de credincioşie în lucruri mici, îţi dau autoritate peste zece cetăţi!”
18 A venit al doilea şi i-a zis: „Cu mina ta, stăpâne, am mai câştigat încă cinci!”
19 Stăpânul i-a zis şi acestuia: „Şi tu vei avea autoritate peste cinci cetăţi!”
20 Un altul a venit şi i-a zis: „Stăpâne, uite, aceasta este mina ta – am ţinut-o ascunsă într-un ştergar,
21 pentru că m-am temut de tine, întrucât eşti un om aspru, care iei ceea ce n-ai pus şi seceri ceea ce n-ai semănat!”
22 Stăpânul i-a zis: „Sclav rău, te voi condamna pe baza propriilor tale cuvinte! N-ai ştiut că sunt un om aspru, care iau ceea ce n-am pus şi secer ceea ce n-am semănat?
23 Şi atunci de ce n-ai pus banii la bancă, pentru ca eu să-i iau cu dobândă atunci când mă întorc?!”
24 Şi le-a zis celor care stăteau acolo: „Luaţi-i mina şi daţi-i-o celui care are zece mine
25 (la care ei au zis: „Stăpâne, are zece!!”),
26 pentru că vă spun că celui ce are, i se va da, iar celui care nu are i se va lua chiar şi ce are!
27 Iar pe duşmanii mei, aceia care nu vroiau ca eu să fiu rege peste ei, aduceţi-i aici şi omorâţi-i în faţa mea!”
28 După ce a spus aceste lucruri, Şi-a continuat drumul spre Ierusalim.
29 Când s-a apropiat de Betfaghe şi de Betania, lângă muntele numit „al Măslinilor”, i-a trimis înainte pe doi dintre ucenicii Săi
30 şi le-a zis: „Duceţi-vă în satul dinainte; când veţi intra în sat, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n-a încălecat nimeni, niciodată. Dezlegaţi-l şi aduceţi-l!
31 Dacă vă va întreba cineva: „De ce-l dezlegaţi?”, să-i spuneţi: „Domnul are nevoie de el!”
32 Cei trimişi au plecat şi au găsit aşa cum le spusese Isus.
33 În timp ce dezlegau măgăruşul, stăpânii acestuia i-au întrebat: „De ce dezlegaţi măgăruşul?”
34 Ei au răspuns: „Domnul are nevoie de el!”
35 L-au adus la Isus, şi-au aruncat hainele pe măgăruş şi L-au aşezat pe Isus călare deasupra.
36 În timp ce El mergea, ei îşi întindeau hainele pe drum.
37 Când s-a apropiat de panta care coboară de pe Muntele Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor, plini de bucurie, a început să-L laude cu voce tare pe Dumnezeu pentru toate minunile pe care le văzuseră.
38 Ei ziceau: „Binecuvântat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în ceruri şi glorie lui Dumnezeu!”
39 Unii dintre fariseii din mulţime I-au zis: „Învăţătorule, mustră-Ţi ucenicii!”
40 El le-a răspuns: „Vă spun într-adevăr că dacă ei vor tăcea, atunci pietrele vor striga!”
41 În timp ce se apropiau de cetate, Isus, văzând-o, a plâns pentru ea.
42 El a zis: „Dacă ai fi cunoscut în vremea aceasta lucrurile care-ţi puteau aduce pacea!… Dar acum ele sunt ascunse de înţelegerea ta!
43 Vor veni peste tine zile când duşmanii vor ridica baricade în jurul tău, te vor înconjura şi te vor asedia din toate părţile!
44 Te vor distruge cu totul şi-i vor ucide pe locuitorii tăi – şi nu va mai rămâne în tine piatră pe piatră, pentru că n-ai cunoscut vremea când Dumnezeu a venit să te salveze!”
45 A intrat în Templu şi a început să-i dea afară pe cei care vindeau acolo,
46 spunându-le: „Este scris:Casa Mea va fi o casă de rugăciune, dar voi aţi transformat-o într-o peşteră de tâlhari!”
47 Isus dădea în fiecare zi învăţătură în Templu. Conducătorii preoţilor, învăţătorii Legii şi oamenii de seamă ai poporului încercau să găsească o modalitate de a-L omorî,
48 dar nu reuşeau, pentru că tot poporul Îl asculta cu mare atenţie.