23
Mulţimea s-a ridicat şi toţi au plecat să-L ducă pe Isus la Pilat.
Au început să-L acuze astfel: „Pe acest om L-am prins îndemnându-ne poporul să facă ceea ce n-ar trebui să facă, spunându-le să nu plătească tributul cerut de Cezar şi afirmând că El este Cristos, Regele!”
Pilat L-a întrebat: „Tu eşti Regele iudeilor?” Isus i-a răspuns: „Aşa cum spui.”
Pilat le-a zis conducătorilor preoţilor şi mulţimilor: „Eu nu-L găsesc vinovat de nimic pe omul acesta!”
Dar ei au insistat: „Stârneşte răscoală în popor, în toată Iudeea, cu învăţătura aceasta! A început din Galileea şi acum a ajuns aici!”
Când a auzit acest lucru, Pilat L-a întrebat dacă este galileean
şi, aflând că se afla sub jurisdicţia lui Irod, L-a trimis la Irod, care se afla şi el în acele zile la Ierusalim.
Irod s-a bucurat foarte mult când L-a văzut pe Isus, pentru că de multă vreme vroia să-L vadă, fiindcă auzise vorbindu-se despre El – şi spera să-L vadă făcând vreun semn.
I-a pus multe întrebări, dar Isus nu i-a răspuns nimic.
10 Conducătorii preoţilor şi învăţătorii Legii s-au ridicat şi au început să-L acuze cu vehemenţă.
11 Irod şi soldaţii lui şi-au bătut joc de El şi L-au tratat cu dispreţ. L-au îmbrăcat într-o robă frumoasă şi L-au trimis înapoi la Pilat.
12 În ziua aceea, Irod şi Pilat s-au împrietenit unul cu altul (înainte se duşmăniseră).
13 Pilat i-a chemat pe conducătorii preoţilor, pe conducătorii poporului şi poporul
14 şi le-a zis: „L-aţi adus pe omul acesta la mine, acuzându-L că îndeamnă poporul să facă ceea ce n-ar trebui să facă; eu L-am interogat în faţa voastră, dar n-am găsit nici un lucru de care să fie vinovat, aşa cum L-aţi acuzat voi.
15 Şi nici Irod nu L-a găsit vinovat (pentru că ni L-a trimis înapoi). Acest om n-a făcut nimic pentru care să merite moartea.
16 Aşadar, după ce-L voi biciui, Îl voi elibera!”
17 
18 Însă toată mulţimea a strigat: „Omoară-L! Eliberează-ni-l pe Baraba!”
19 (Acesta se afla în închisoare pentru o răscoală în oraş şi pentru crimă.)
20 Pilat le-a vorbit din nou, vrând să-L elibereze pe Isus,
21 însă ei strigau: „Răstigneşte-L! Răstigneşte-L!”
22 Pilat le-a zis a treia oară: „De ce? Ce rău a făcut acesta? Nu L-am găsit vinovat de nici un lucru pentru care să merite moartea! Aşadar, după ce-L voi biciui, Îl voi elibera!”
23 Dar ei au continuat să strige tot mai tare şi să-i ceară să fie răstignit – şi strigătele lor au biruit:
24 Pilat a hotărât să le îndeplinească cererea.
25 Deci l-a eliberat, aşa cum cereau ei, pe cel care fusese închis pentru răscoală şi crimă, iar pe Isus L-a dat pe mâna lor, să facă ce vor cu El.
26 În timp ce-L duceau de-acolo, l-au prins pe Simon, un om din Cirena, care venea de la câmp, şi i-au pus crucea în spate, s-o ducă după Isus.
27 Pe Isus Îl urma o mare mulţime de oameni şi de femei, care-L plângeau şi-L jeleau.
28 Dar Isus s-a întors către ele şi le-a zis: „Femei din Ierusalim, nu Mă plângeţi pe Mine, ci plângeţi-vă pe voi şi pe copiii voştri,
29 pentru că vor veni zilele în care se va spune: „Fericite sunt cele care n-au putut avea copii, cele care n-au născut şi n-au alăptat!”!
30 Atunci vor începe să le zică munţilor: „Cădeţi peste noi!” şi dealurilor: „Acoperiţi-ne!”
31 Pentru că dacă i se fac aceste lucruri unui copac verde, ce se va întâmpla cu cel uscat?!”
32 Au adus încă doi oameni – nişte răufăcători – ca să fie omorâţi împreună cu El.
33 Au ajuns în locul numit „Craniul”, i-au răstignit acolo pe Isus şi pe cei doi răufăcători – unul la stânga şi unul la dreapta.
34 Isus, însă, zicea: „Tată, iartă-i, pentru că nu ştiu ce fac!” Şi-au împărţit între ei hainele Lui, trăgând la sorţi.
35 Poporul stătea şi se uita. Conducătorii poporului îşi băteau joc de El, zicând: „Pe alţii i-a salvat – să Se salveze şi pe Sine, dacă este Cristos, Cel pe care L-a ales Dumnezeu!”
36 Chiar şi soldaţii îşi băteau joc de El – au venit şi I-au dat să bea vin acru,
37 zicându-I: „Dacă Tu eşti Regele iudeilor, salvează-Te!”
38 Deasupra Lui era o inscripţie: „Acesta este regele iudeilor”.
39 Unul dintre cei doi răufăcători răstigniţi Îl insulta, zicând: „Oare nu eşti Tu Cristos?! Salvează-Te pe Tine – şi salvează-ne şi pe noi!”
40 Celălalt însă l-a mustrat: „Oare nu te temi de Dumnezeu, tu, care eşti sub aceeaşi sentinţă?
41 Dar pentru noi este drept, deoarece noi primim ceea ce merităm pentru ce-am făcut, însă El n-a făcut nimic rău!”
42 Şi a adăugat: „Isuse, aminteşte-Ţi de mine atunci când vei veni ca rege!”
43 Isus i-a zis: „Îţi spun că, într-adevăr, astăzi vei fi cu Mine în rai!”
44 Cam pe la douăsprezece s-a făcut întuneric peste toată ţara, până pe la trei.
45 Soarele s-a întunecat, iar perdeaua care era înăuntrul Templului s-a despicat la mijloc.
46 Isus a strigat tare: „Tată, în mâinile Tale Îmi încredinţez duhul!” După ce a spus aceasta, a murit.
47 Când centurionul a văzut ce se întâmplase, L-a lăudat pe Dumnezeu şi a zis: „Cu siguranţă că omul acesta era un om drept!”
48 Toate mulţimile adunate în faţa acestei privelişti, văzând ce se întâmplă, s-au întors bătându-şi piepturile cu durere.
49 Toţi cei care-L cunoşteau, inclusiv femeile care-L urmaseră din Galileea, stăteau la distanţă şi se uitau la aceste lucruri.
50 Era un om pe care-l chema Iosif şi care era membru al Sinedriului – un om bun şi drept
51 (el nu fusese de acord cu planurile şi cu acţiunile lor). Era din Arimateea, un oraş din Iudeea, şi aştepta şi el Împărăţia lui Dumnezeu.
52 El a venit la Pilat şi i-a cerut trupul lui Isus.
53 După ce I-a luat jos trupul, L-a înfăşurat în pânză şi L-a pus într-un mormânt săpat în stâncă, în care nu mai fusese pus nimeni.
54 Era ziua pregătirii şi începea Sabatul.
55 Femeile (cele care-L urmaseră din Galileea) s-au dus şi ele cu Iosif şi au văzut mormântul şi cum a fost pus trupul lui Isus;
56 apoi s-au întors şi au pregătit uleiuri aromate şi parfumuri.În ziua de Sabat s-au odihnit, conform poruncii.