1 Plin de Duhul Sfânt, Isus s-a întors de la Iordan şi Duhul L-a condus în deşert,
2 unde, timp de patruzeci de zile, a fost ispitit de Diavolul. În tot acest timp n-a mâncat nimic, aşa că la sfârşitul acelor zile a flămânzit.
3 Diavolul I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte acestei pietre să devină pâine!”
4 Isus i-a răspuns: „Este scris: Omul nu va trăi numai cu pâine!”
5 Atunci Diavolul L-a dus sus, într-un loc înalt, şi, într-o clipă, I-a arătat toate împărăţiile lumii,
6 apoi I-a zis: „Ţie Îţi voi da autoritatea peste toate acestea şi peste toată gloria lor, pentru că mie mi-a fost dată şi eu o dau cui vreau –
7 aşadar, dacă te închini înaintea mea, toate vor fi ale Tale!”
8 Isus i-a răspuns: „Este scris:Domnului, Dumnezeului tău să I te închini şi numai Lui să-I slujeşti!”
9 Apoi L-a dus la Ierusalim, L-a pus pe terasa Templului şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos de aici,
10 pentru că este scris:El le va da îngerilor Săi porunci cu privire la Tine – şi ei Te vor păzi
11 şiei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te răneşti la picior, lovindu-Te de vreo piatră!”
12 Isus i-a răspuns: „S-a zis: Să nu-L ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău!”
13 După ce L-a ispitit în toate felurile, Diavolul a plecat de la El pentru o vreme.
14 Isus s-a întors în Galileea, însoţit de puterea Duhului Sfânt – şi vestea despre El s-a răspândit în toată regiunea.
15 El dădea învăţătură în sinagogile lor şi era lăudat de toţi.
16 S-a dus şi la Nazaret (unde crescuse) şi, ca de obicei, în ziua de Sabat a intrat în sinagogă şi S-a ridicat să citească din Scripturi.
17 I-a fost dată cartea profetului Isaia – a desfăşurat sulul cărţii şi a găsit pasajul unde scrie:
18 Duhul Domnului este peste Mine – El M-a desemnat să le proclam săracilor Evanghelia, M-a trimis să le anunţ prizonierilor eliberarea, iar orbilor recăpătarea vederii – să-i eliberez pe cei asupriţi
19 şi să anunţ sosirea timpului când Domnul Îşi revarsă bunăvoinţa!
20 A înfăşurat sulul la loc şi i l-a dat înapoi slujitorului, iar după aceea S-a aşezat – şi ochii tuturor celor din sinagogă erau aţintiţi asupra Lui.
21 El a început să le vorbească astfel: „Astăzi s-a împlinit acest pasaj din Scripturi pe care l-aţi auzit citit.”
22 Toţi vorbeau bine despre El, se mirau de cuvintele pline de har pe care le rostea şi ziceau: „Nu este El oare fiul lui Iosif?”
23 El le-a zis: „Cu siguranţă, Îmi veţi spune proverbul: „Doctore, vindecă-te pe tine însuţi!”, sau „Fă şi aici, în oraşul Tău, ceea ce am auzit că s-a întâmplat în Capernaum!”
24 „Însă, le-a zis El, vă spun că, într-adevăr, nici un profet nu este primit cu bunăvoinţă în oraşul lui!
25 Este adevărat ceea ce vă spun! Amintiţi-vă: pe vremea lui Ilie (atunci când n-a plouat timp de trei ani şi jumătate şi a fost o mare foamete în toată ţara) erau multe văduve în Israel,
26 dar Ilie n-a fost trimis la nici una dintre ele, ci la o femeie văduvă din oraşul sidonian Sarepta.
27 Şi, de asemenea, pe vremea lui Elisei erau mulţi leproşi în Israel, dar nici unul dintre ei n-a fost curăţit – ci doar sirianul Naaman.”
28 Când au auzit aceste cuvinte, toţi cei din sinagogă s-au înfuriat,
29 s-au ridicat şi L-au izgonit din oraş – L-au dus până pe sprânceana muntelui, pe care era construit oraşul, ca să-L arunce jos de acolo,
30 însă El a trecut prin mijlocul lor şi a plecat.
31 A venit la Capernaum – un oraş din Galileea – şi în zilele de Sabat dădea învăţătură.
32 Oamenii se mirau de învăţătura Lui, întrucât cuvântul Lui avea autoritate.
33 În sinagogă era un om care avea un duh necurat – şi el a strigat cu voce tare:
34 „O! Ce vrei cu noi, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Ştiu cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu!”
35 Isus i-a poruncit: „Taci şi ieşi afară din omul acesta!” Şi demonul l-a aruncat la pământ în mijlocul lor, apoi a ieşit fără să-i mai facă vreun rău.
36 Toţi au fost cuprinşi de uimire şi se întrebau între ei: „Ce înseamnă aceasta? El le porunceşte cu autoritate şi cu putere chiar şi duhurilor necurate, iar ele ies afară!”
37 – şi I s-a dus vestea în toată regiunea.
38 S-a ridicat, a ieşit din sinagogă şi s-a dus acasă la Simon. Soacra acestuia era bolnavă, cu febră mare şi ei L-au rugat pentru ea.
39 Isus s-a dus la patul ei, a mustrat febra – şi febra a lăsat-o, iar ea s-a ridicat imediat să le slujească.
40 După apusul soarelui, toţi cei care aveau rude sau prieteni bolnavi de diferite boli i-au adus la El, iar El Şi-a pus mâinile peste fiecare dintre ei şi i-a vindecat.
41 De asemenea, din mulţi a scos şi demoni, care, când ieşeau, strigau: „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!” El îi certa şi nu le permitea să spună acest lucru (pentru că ei ştiau că El este Cristos).
42 Când s-a făcut zi, a plecat de acolo, vrând să meargă într-un loc singuratic, dar mulţimile L-au căutat şi s-au dus la El. Nu vroiau să-L lase să plece de la ei,
43 însă El le-a zis: „Trebuie să mă duc şi în alte oraşe să proclam Evanghelia despre Împărăţia lui Dumnezeu, pentru că de aceea am fost trimis.”
44 Apoi a predicat prin sinagogile din Iudeea.